În data de 6 iunie 2021, la Biserica Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc București, dr. Stelian Gomboș a susținut un cuvânt de învățătură despre „Rugul Aprins”, Pr. Sofian Boghiu (Mănăstirea Antim) și Pr. Nicolae Bordașiu.
Mai jos, video de la eveniment.
Mai jos, resursele cele mai importante, pentru mine, din luna mai 2021. Pot fi suprapuneri de la o secțiune la alta.
Nu mă pricep foarte bine la subiect – ce să alegi între un NAS sau DAS?
Vreau doar să menționez că există și o metodă de a „uni” mai multe hard-disk-uri prin DAS, care sunt de obicei mai ieftine decât NAS-urile.
Pentru nevoile mele consider că e mai potrivit un DAS decât un NAS.
Și mai simplu, și mai ieftin, eu nu am nevoie de majoritatea funcțiilor unui NAS.
Am aflat despre DAS-uri pe forumul XF.
Din lista de la Amazon de DAS-uri, mie place Amazon.com: 4 Bay Hard Drive Enclosure,Yottamaster Aluminum Alloy 2.5″/3.5″ USB3.0 to SATA3.0 External HDD SSD Storage Enclosure,Support 4 x 16 TB Capacity,Ideal for Enterprise-Class Storage Solution[FS4U3]: Computers & Accessories.
Am cumpărat un astfel de produs și sunt mulțumit de el. Dar nu îl folosesc ca NAS.
Prim România nu prea se găsesc DAS-uri, cel puțin când am căutat nu prea erau, și și dacă se găsesc probabil sunt mai scumpe ca pe Amazon, cu tot cu livrare.
Legat de comparația NAS vs. DAS, nu sunt multe de zis. NAS-urile sunt mult mai performante (aplicații, funcții), dar DAS-urile sunt mai ieftine și pot fi o soluție pentru cei ce nu vor în plus față de stocare date alte funcții.
Dacă vreți să parcurgeți câteva resurse despre cum funcționează un magazin online, vedeți mai jos.
În octombrie 2020, Google Analytics s-a lansat.
L-am testat pe niște site-uri, nu am considerat că îmi aduce niște lucruri la care nu am acces în prezent, cu Universal Analytics, varianta curentă a Google Analytics. O vreme nici nu existau multe tutoriale.
La GPeC din mai 2021, însă, un vorbitor a spus ceva atrăgător, în ideea de mai jos (citatul nu e din prezentare, e un citat dintr-un articol):
The problem is, Google Analytics 4 doesn’t migrate your data over when you switch, which means you don’t have any historical data available when you move to the new version. If you move over to Google Analytics 4 now, you can run both your new and old accounts alongside each other and start collecting data in GA4 before the old version is phased out. We don’t know for sure as yet what will happen with data on GA3 so this is a wise precaution to take. (Why Now is the Time to Move to Google Analytics 4 – Business 2 Community)
Așadar, ar trebui să treceți la Google Analytics 4 chiar dacă nu îl folosiți, în prezent.
Este un lucru banal, o idee simplă, însă implicațiile sunt mari – dacă, într-adevăr, la un moment dat trecerea la GA4 va deveni obligatorie, ar fi bine ca în acel moment să aveți cât mai multe date istorice.
Ce e de făcut în prezent, în opinia mea, e așa: pus GA4 pe un site (sau mai multe), dar păstrat în același timp și vechea versiune, Universal Analytics. Iar dacă GA4 va deveni obligatoriu, în acel moment vor fi date istorice în cont.
Ca să fac o comparație, la un moment dat Facebook a introdus usernames (posibilitatea de a îți defini un URL utilizator). Am amânat tranziția, și când, în sfârșit, am făcut asta, utilizatorul dorit de mine nu mai era disponibil.
Similar, e bine să treceți la GA4 din timp.
Ca pași concreți, într-un cont de Universal Analytics, se configurează crearea unui cont GA4, iar apoi se introduc ambele conturi într-un Google Analytics Tag (via Tag Manager), și se introduce acest tag, cu ambele taguri (și GA4 și UA) în site.
Din ce știu, nu se poate folosi vechiul tag în site, e necesar să se folosească Google Tag Manager și să se adauge ambele conturi (UA + GA4) în acel tag.
E o întrebare – îți împlinești visele de carieră pe care le-ai avut în copilărie?
În cazul meu, am avut un HC ’90 de prin anul 1991 și am vrut să devin programator. N-am ajuns, dar am aterizat în zonă – digital marketing / SEO (optimizare pentru motoarele de căutare).
Ciudat, înainte de 8-9 ani nu știu ce voiam să devin. Știu că citeam revista „Universul copiilor” și mă miram că adulții nu cumpără revista, și intenționam să o cumpăr și când voi fi mare. Încă mă uit la desene animate (Disney, Pixar, DreamWorks, din astea). :)
O vreme am mai vrut, ulterior, să devin medic, o vreme călugăr.
Taică-meu m-a sfătuit să fac ASE, și anume REI (relații economice internaționale) pentru a învăța economie și limbi străine și a ajunge manager. N-a fost cel mai înțelept sfat, la REI înveți economie internațională, nu management sau contabilitate, și limbi străine cu mult accent pus pe termeni economici, nu gramatică. Am și avut un scurt internship în consultanță.
După facultate, am vrut să urc munții înalți, și să fac PR (relații publice), deși nu consideram că mi se potrivește. Am avut dreptate – nu mi se potrivea. :D Dar ocolul acesta prin PR mi-a prins bine ulterior.
La un moment dat, la un job (Cratima), o persoană m-a întrebat – „Vrei să faci SEO?”. Am zis „Da!”, și asta fac de aproximativ 15 ani. (nu exclusiv SEO, desigur, mai un WordPress, mai un UX)
Dacă e să regret ceva, e că n-am încercat mai multe lucruri, nu că aș fi avut vise „greșite”. Am avut destul de puține încercări în afara „Internet marketing” – consultanță, customer service, PR, helpdesk.
De prin 2006, aproape exclusiv asta, cu mici variații de funcție / responsabilități, dar cam toate în zona online marketing, mai mult sau mai puțin SEO.
Despre regrete, revin la asta – regret că nu am căutat mai mult să devin medic. Am avut toate condițiile pentru a urma cam orice cale aș fi vrut, am ales un pic greșit. Am colegi de liceu și generală care au luat-o pe tot felul de căi, și care câștigă mult mai bine, în special prin colaborarea sau lucrul în străinătate. (la Constanța e o Universitate Maritimă, și în zona Năvodariului poți să o duci bine dacă te ocupi cu inginerie și petrol o vreme, apoi pleci prin țări străine, cu contract)
„…Da’ acum am rămas bleg,
Amărât și plin de jeg,
Ca nărojii ăi mai mari:
Nici gagică, nici piștari! ”(via »)
Nici medic împlinit că fac ceva bine, nici la fel de bine plătit ca unii colegi de-ai mei.
Se spune că întotdeauna e loc la vârf, dar dacă nu ești la vârf în SEO e greu să te diferențiezi – ce oferi tu și alții nu fac? Dacă nu ai un element diferențiator, nu vei reuși să vinzi.
Să zicem că aș putea lua măsuri pe plan european pentru combaterea poluării.
Ce aș face? Iată, mai jos, 3 măsuri pe care le-aș lua eu pentru un consum mai responsabil:
1. Aș face obligatoriu în pagina unui produs de pe magazinele online publicarea a câțiva indicatori despre impactul asupra mediului și gradul de reciclare. Să pot vedea ce impact are asupra mediului un anumit produs și cât de mult se poate recicla din el. Iar în magazinele fizice, pentru produsele care solicită multe resurse (carnea, de exemplu), aș afișa iarăși un indicator sau doi despre gradul de poluare. Nu te pot obliga să nu cumperi, dar ar fi bine să știi câți litri de apă se consumă pentru un kg de carne sau CO2 emis pentru un mouse și gradul de reciclare.
2. Aș impune afișarea în pagina de produs pentru magazinele online a unui grad de reparabilitate – cât de ușor îmi va fi să fac: pentru un telefon mobil – schimbarea bateriei, când cea veche nu mai ține atât de mult; pentru un laptop sau telefon – să îl repar (sunt diferențe); pentru un produs – cât de ușor îmi va fi să repar acel produs în România (există produse care, comandate online, nu vor putea fi reparate ușor în România).
3. Sunt niște lucruri care poluează mai mult ca altele. Adică o cafea sau un telefon poluează mult mai puțin ca o mașină. Aș căuta sursele „mari” de poluare la nivel individual, de persoană. În cazul multora, asta e mașina. Pe asta aș miza. Aș merge aici pe afișarea obligatorie a nivelului de poluare produs de mașini în timpul utilizării, dar și al impactului pentru producție. Oriunde e afișată în online o mașină (producător, dealer), să pot vedea asta – cât poluează producția și utilizarea. Să știi să alegi. Și tot la pasul ăsta ar trebui făcut mult mai mult pe transportul în comun, aici e buba – că vrei să mergi cu trenul, cu autobuzul sau cu bicicleta, și sunt mari probleme aici. Nu insist, nu e la nivel de consumator, dar dacă sunt la putere n-aș zice omului „Ia-ți bicicletă sau mașină hibrid” atât de intens, m-aș preocupa în același timp și să îi fac transportul în comun prin cât mai multe mijloace cât mai facil. Vina e și la sursa problemei (transport în comun sau cu bicicleta dificil), nu doar la efect (oamenii circulă cu mașina).
Mai sunt niște aspecte – copiii și avioanele.
All actions were compared on a life cycle basis for one individual making the decision under current average conditions in developed countries. This means:
Plant-based diet […]
One transatlantic flight […]
Live car-free […]
One fewer childThe four lifestyle choices that most reduce your carbon footprint | Lund University
Chestia e că e foarte greu să spui cuiva – „Știi, ar fi bine să ai o familie mai mică” sau „N-ai putea merge în SUA cu vaporul?”.
Sau să zici cuiva „nu mai mânca carne”. Iar în unele părți din lume, să spui „nu ai nevoie de mașină”.
Lucrurile de impact nu sunt să nu mănânci la restaurant sau să porți tricoul încă de două ori. Contează și lucrurile mici, dacă folosești becuri ecologice sau nu, cât consumi în timpul vieții șamd.
Dar lucrurile cu impact real sunt dificil de implementat. De văzut articolul, și de analizat – „De ce nu se popularizează ideile respective?”. În opinia mea, pentru că sunt opinii nepopulare.
În urma unei sesiuni de coaching în cadrul Săptămânii Internațională a Coaching-ului (International Coaching Week ICW) – ICF – Romania și TUDOR Communication, vin cu câteva gânduri.
Experiența mea cu partea de coaching?
Vreau să prezint câteva motive pentru care coachingul mi se pare o soluție bună pentru niște probleme. Așadar, de ce coaching:
Sesiunea mi-a fost utilă, m-am bucurat să fiu parte din ea.
