Answering questions

Ikhlasul Amal - Questionnaire

If you take a question in a written form, you can look at it, analyze it, and debate it.

Verbally, as far as I notice, people answer a bit strange – if the question is detailed, people tend to answer to just a part of it.

If I have a question, and the answer is complex, a lot of time, in a verbal manner, people reply to just a part of it.

The solution, as far as I see it, is to try and give a complete answer, even if the communication is oral.

Citește mai departe

Two things at the same time

Alfred Grupstra - I Wish You A Lot Of Choices In 2019

„No one can serve two masters. Either you will hate the one and love the other, or you will be devoted to the one and despise the other. You cannot serve both God and money.” (Matthew 6:24, NIV)

Sometimes, I try and take risks. And, more often than not, things fail.

You can’t have both a risky situation and lots of things going in your favor. You need to pick your battles.

What should you focus on? The most important things, whatever those may be for you.

While this may seem minor, establishing what needs to be done is, in my opinion, fundamental.

Everything depends on what a person decides to do/avoid.

There was an issue recently about fake news in the media. The media outlet had two options – risk their reputation and be the first to come out with the news vs. wait a bit and confirm the news. Each option has consequences.

As I see it, there are two options:

  • You have some procedures, and you always follow them – this rules out some opportunities, but there’s little risk.
  • You don’t have procedures, or you don’t follow them at times. Also, you might lack some skills or information (perhaps from experience) at some point and make poor decisions. This might lead to issues, but at times it may prove worthwhile to follow your instincts. But, all-in-all, not having procedures / not following them / not being skilled enough / not having enough data / following your instincts brings some risks. You need to acknowledge these.

If you play the lottery, you take some risks in order to win. But I think the odds are against you, and you’re better off doing other things with your money.

Another example – most people put their phones on silent when they go see a show. But what happens if there’s an Emergency Message (they get sent even loud on Silent Mode activated)? People take risks by leaving their phones on silent, yet most of them do.

Citește mai departe

Annoying prayers

Adam Y Zhang - Good Kisser

But I tell you, love your enemies and pray for those who persecute you, … (Matthew 5:44, New International Version)

If someone annoys you (I won’t use the word „hate”, I think it’s too much, in my opinion, most people are annoyed by others, they don’t hate them deeply), you can try and make good gestures for them. Show a sign of good fate and behave nicely.

But such occasions tend to be rare – to do a small sacrifice, to do good, to actually act on your intent.

Yet, there’s a simpler way to love those who annoy you – pray for them.

It’s a placebo effect – if you wish the good of the other, you will get past their annoying behavior much more easily.

Citește mai departe

Crosswalks

Adam Y Zhang - Attention

Crosswalks are only from place to place. On a road, there are portions just for cars (typical roads), and special places (the crossroads) where pedestrians and cars meet.

Assigning special places for crosswalks makes it easier for drivers to focus a lot when seeing a crosswalk and focus much less on other portions of the roads.

It’s the same with social media – you should generally try and block social media from your life and avoid being connected all the time. Then, from time to time, access it and get immersed into it. Separate the attention by grouping „lots of focus attention” and „no focused attention.”

Citește mai departe

PSD, azi

Original Doge meme - Doge (meme) - Wikipedia

După Revoluție, Horia-Roman Patapievici a fost stupefiat de faptul că românii, după Ceaușescu, la primele (1990) și ulterioarele (1992) alegeri au votat PSD (pe vremea aceea FSN) și Ion Iliescu. A scris niște texte foarte emoționale, adunate în Politice, care, paradoxal, au făcut rău ulterior carierei autorului, în loc să arate un simptom audienței și să fie un început de vindecare pentru problemele semnalate.

În vremea respectivă, anii 1990, aveam vreo 8 ani, și Ion Iliescu părea foarte carismatic. Nu înțelegeam la vremea aceea în ce ar consta măreția lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. (detalii »)

Pe mine nu m-a stupefiat deloc alegerea lui Ion Iliescu în anii 1990/1992. Retrospectiv, pentru mine, alegerea respectivă e eronată, dar cu mintea din anii 1990 părea ceva logic.

Ce e însă stupefiantă e decizia de vot în anii curenți, la mai mult de 30 de ani de la Revoluție.

Am citit odată ceva text al lui Andrei Pleșu (dacă nu mă înșală memoria), care zicea ceva în linia (nu e citat) – „e uimitor că oamenii pot lua decizii greșite, că, luați separat, oamenii greșesc, dar societatea în ansamblu crește”. Adică piesele de puzzle pare că au erori, dar puzzle-ul arată, totuși, bine.

Sper în binele României, văd că oamenii votează PSD, și sper totuși ca puzzle-ul general să fie mai bun decât piesele individuale.

Cum cânta Ada Milea despre Ceaușescu: „e în mine / e în tine / e în blocuri și uzine / azi îl poartă fiecare / Ceaușescu-n veci nu moare”.

PSD-ul e și partidul PSD, e însă prezent și în alte partide, în opinia mea. Și spiritul PSD e nu doar în membrii de partid, ci și în membrii societății, în ansamblu.

Ca idee, e posibil ca statul să închidă ochii la unele mici infracțiuni, ca societatea să tolereze mai ușor marile infracțiuni ale conducătorilor.

Sunt perfect de acord că în PSD sunt și oameni care vor și fac binele, sunt ferm convins că PSD face și bine, dar bucata de puzzle pe care scrie „PSD” e asociată, în imaginea mea, cu declinul, nu cu creșterea.

Și, totuși, românii aleg PSD, atât ca partid, cât și ca alte fețe ale aceluiași partid, cât și ca principii de partid aplicate în zona civilă.

Și sper ca puzzle-ul general al României să fie în sens bun, chiar dacă PSD, și alte partide, în același spirit cu PSD, compun o mare parte a lui.

Mi-am exprimat decizia de vot aici: De ce votez cu Alianța USR PLUS? – Blog de Olivian Breda.

Citește mai departe

Stressed humor

Basia Fikszyn - fun fun fun

There are some comedy movies in which the characters are quite stressed – The Office TV series, for example.

There are others which are more casual – Friends.

I think that a show should take you through a carousel of emotions and keep changing them.

The emotions should also be intense or have smart jokes.

At the end of the day, I tend to prefer casual humor more than a stressed one.

Citește mai departe

Each person is right in their own terms

Two neighbors were fighting over a financial dispute. They couldn’t reach an agreement, so they took their case to the local rabbi. The rabbi heard the first litigant’s case, nodded his head and said, “You’re right.”

The second litigant then stated his case. The rabbi heard him out, nodded again and said, “You’re also right.”

The rabbi’s attendant, who had been standing by this whole time, was justifiably confused. “But, rebbe,” he asked, “how can they both be right?”

The rav thought about this for a moment before responding, “You’re right, too!”

(via »)

I think the joke is quite true, a lot of people can be right when looking at their situation and taking into account their specific context.

Citește mai departe

Winning battles that don’t need winning

Johann G - Gathering for the winter

Sometimes, I stay a bit late. What did I learn from doing this multiple times?

  • Winning one hour by staying late and solving some things generally doesn’t compensate for waking up the next day tired (lack of energy and attention).
  • It’s much better to focus on the long run rather than immediate wins.

I see a lot of people buying cars, with all the „luggage” they carry with them, both for personal importance and for society as a whole (ecology). I consider I’m better off without one.

Some people, including me, hurry. Then they are surprised when mistakes happen. For sure, it’s much better to do some tasks quickly. But if the result is losing some important aspect, then the price is not worth paying.

Citește mai departe

Nicolae Steinhardt: Răul poate să-l facă oricine, cât de nevolnic ar fi. Binele însă e numai pentru sufletele tari și firile călite.

Nicolae Steinhardt: Răul poate să-l facă oricine, cât de nevolnic ar fi. Binele însă e numai pentru sufletele tari și firile călite. Răul: lapte pentru copii; binele: carne pentru adulți.

(Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Editura Mănăstirii Rohia, Rohia, 2005)

Aveam o doamnă profesoară în școala generală care era elegantă, distinsă, politicoasă. Nicio agresivitate, ură, supărare. Eleganță și distincție. În liceu, un coleg a comentat despre doamna profesoară din generală că era o fire slabă.

Da, poți fi o fire slabă și face rău – să nu iei atitudine în fața răului, să îți fie frică, să fii ezitant când nu e cazul. Dar, în contextul de față, colegul meu a confundat politețea cu slăbiciunea.

Poți fi un om bun și fără să fii agresiv și incisiv, dimpotrivă – e posibil ca ura și răutatea să te facă o fire mai slabă, nu mai puternică.

Am cunoscut o persoană care era foarte incisivă, bătăioasă. Nu prioritiza însă educația, punea accent pe operații estetice, se certa cu politețea. Ca agresivitate, era agresivă. Ca formă de curaj – da, avea, și puțin tupeu, dar și curaj. Pe de altă parte, nu cred că câștiga bătălia unui om tare.

Da, poți fi puternic dacă ai tupeu, încredere în sine, curaj, și îți exprimi opinia.

Dar adevărata putere e dacă reușești să vrei binele, al celor din jur și al tău. Acolo e adevărata bătălie, în încerca și a lupta ca tuturor să le fie bine, și ție, în particular.

Altfel, bătălia pentru drepturi – e OK, dar nu e neapărat o formă de putere adevărată.

Citește mai departe