Am văzut Green Book (2018). Impresii?
Filme
Despre „Jesus Christ Superstar” (2012)
Mi-a plăcut mult „Jesus Christ Superstar”, în toate formele lui: operă pop-rock – interpretarea originală (1970), film, dar și spectacol „live”, de la care a și pornit pasiunea mea pentru JCS. Am învățat versurile, pronunția cuvintelor, gesturile.
Am citit și părerea părintelui Steinhardt despre operă.
De fapt, mi-a plăcut „Jesus Christ Superstar”, în varietatea lui, atât de mult, încât am devenit, ulterior, fan Andrew Lloyd Webber și al musical-urilor lui.
Am văzut azi „Jesus Christ Superstar: Live Arena Tour” (Video 2012) – este disponibil gratuit doar în weekendul în care scriu acest articol pe un canal dedicat. Vor fi și alte piese, pe parcursului lui Aprilie 2020.
Câteva impresii despre acest spectacol.
Interstellar (2014) – al 8-lea film care îmi place
Am revăzut Interstellar (2014) – IMDb. Am scris anterior despre el când l-am văzut inițial, în 2015.
În perioada respectivă, aveam obiceiul să mă uit la filme fragmentat, mai mâncam, mai mă uitam peste 4 ore, mai a doua zi, și tot așa. Rareori stăteam la un film cap-coadă.
Între timp, aloc timp filmului și masa o iau fără astfel ca atenția (cel puțin privirea) să fie alocată mâncării, nu filmului, și mănânc în bucătărie, nu la calculator.
Mai nou, mă uit la filme pe Netflix, și printre filmele de acolo ai două mari opțiuni – revezi filme foarte bune, dar vechi, sau vezi filme OKish (în general), dar noi.
Și am mai mult filme vechi pe care vreau să le văd, decât filme noi cu note mici. Am reluat Interstellar, și m-a răscolit.
E încadrat la „Aventură, Dramă, SF”. Eu l-aș încadra la „telenovelă foarte siropoasă”. Băi, nu știai când să îți mai vină să plângi. Are notă foarte mare pe IMDb, dar cred că principalul motiv pentru care nu e în top 10 e că trage nene de tine să te facă să plângi, te bagă-n boală. Mai înțeleg, mai plângi așa un pic, o fază, două, dar aici trage tot filmul de tine pe o singură temă.
Ce să vă zic? Vă recomand să îl vedeți, a intrat în topul topurilor filmelor mele favorite, mi-a plăcut enorm să îl văd. Nu mai rețineam decât unele detalii, la momentul respectiv m-a mișcat, i-am dat 10, dar nu l-am considerat extraordinar. Am reținut că m-a făcut să plâng șî am zis să îi mai dau o șansă. Și filmul ăsta, neserios, m-a făcut din nou să plâng.
Filmul are idei, grafica superbă, muzica și tăcerea din film se împletesc bine, intri în atmosferă, ai și suspans și plictiseală, și acțiune. M-a mișcat mult.
Cred că îl pun pe același nivel cu Le notti di Cabiria.
