Despre timp – “There is not enough time to do all the nothing we want to do.” – Bill Watterson

mat_n - Time

În vremea Coronavirus, pare că avem mult timp. Oamenii stau acasă, multe lucruri altădată subînțelese se văd amânate pe termen nedeterminate sau eliminate complet.

“Ce să faci cu atâta timp liber?” ai putea spune. Lucrurile, însă, sunt ceva mai complicate decât par.

Citește mai departeDespre timp – “There is not enough time to do all the nothing we want to do.” – Bill Watterson

Fețele fricii

Faces of fear

Sunt mai multe tipuri de frici:

  • Poate să îți fie teamă pentru starea ta de bine.
  • Poate să îți fie teamă pentru starea de bine a celor din jur.

Dacă, în vremea virusului, nu îți e teamă pentru tine, e alegerea ta. Dacă nu îți e teamă pentru binele celor din jur, problema devine universală.

Nu am un răspuns la asta, nu știu ce i-aș spune unei persoane care decide să zică “nu îmi pasă” (am întâlnit un caz real, n-am “rezolvat” nimic).

Consider că pentru a trece peste frică ai nevoie să pui în balans două lucruri:

  • Ai nevoie de încredere, pentru a depăși frica.
  • Nu ai nevoie de inconștiență, pentru a îți asuma riscuri care îți pot face rău ție sau celor din jurul tău.

Soluția e calea de mijloc, și balansul e greu de găsit. Poți începe prin a elimina extremele.

Separat de asta, văd uneori exemple de oameni care zic “hai să facem X, o acțiune considerată riscantă, pentru că …” (și aici intervine o argumentație, în opinia mea, slabă). Răspunsul meu »

Citește mai departeFețele fricii

Limitarea și libertatea

John Bennett - Freedom

Lumea modernă caută să înlăture unele limitări. Prejudecăți, obiceiuri, tradiții, înfrânări, opriri, interziceri – toate par nemoderne.

Lucrul se aplică inclusiv pe plan personal – nu “dă” bine să fii liber.

Totuși, eu consider că limitările pot aduce o formă de libertate.

Să te înfrânezi de la ceva, să te oprești, să nu faci o acțiune, da, e posibil să îți aducă niște frustrări și sentimente de neîmplinire.

Pe de altă parte, libertatea pe care o ai în acțiunile pe care ți le permiți, compensarea prin supra-eliberare poate fi neprețuită.

Paradoxal, dacă te oprești în a face unele acțiuni, poate să îți dea un sentiment de eliberare pe alte planuri.

Exemple concrete de blocări, limitări și înfrânări pot fi multe. Experiența de eliberare de după trebuie însă trăită, nu prezentată ca argument teoretic.

Notă – pun o mare diferență între înfrânările asupra mea, și înfrânările asupra celor din jur. Dacă eu decid pentru mine o limitare, poate fi în regulă, dacă eu limitez libertățile celui de lângă mine s-ar putea să nu mai fie așa de în regulă.

Citește mai departeLimitarea și libertatea

Paradoxuri și încadrări în ortodoxie

fabiola - words

Văd uneori în ortodoxie situații de acest fel: cineva face o afirmație, o întărește printr-un citat/pildă, și o încadrează pentru a o întări.

De exemplu, faptul că se anulează un eveniment ortodox în perioada coronavirus-ului e considerat de cineva că e o lașitate nu se încadrează în modelul creștin, ilustrat de curajul mucenicilor.

Să luăm acest exemplu și să îl disecăm.

Citește mai departeParadoxuri și încadrări în ortodoxie

Opinii ortodoxe adânc formate

Am un amic care mă întreabă uneori lucruri despre ortodoxie, și uneori pun capul în cutie, ca un struț, și fie îi dau un răspuns foarte sumar, fie nu îi răspund, fie îi spun că nu știu.

Sunt ortodox, am unele lecturi în domeniu, am participat la unele evenimente, dar refuz să mă exprim.

De ce și ce se poate face?

Citește mai departeOpinii ortodoxe adânc formate

Faptele bune și dilema prizonierului

Thank you note

Conform Dilemei prizonierului, acestora le-ar fi mai bine dacă s-ar înțelege sa nu trădeze, dar de obicei aleg să o facă pentru că nu au încredere în celălalt.

Cam așa e și cu faptele bune – vrei să nu poluezi, dar impactul tău e minor. Vrei să votezi, dar votul tău contează foarte puțin. Vrei să fii politicos la coborârea și urcarea din autobuz, dar și cei care urcă, și cei care coboară, și șoferul au niște obiceiuri care te fac să te comporți atipic, și nu mai știi cum să procedezi pentru a fi politicos.

În concluzie, vrei să faci bine, dar binele nu pare să aibă putere.

Cu toate asta, când faci o anumită acțiune, te plasezi automat în clubul celor care fac o anumită acțiune. Nu arunci hârtii pe jos, ești în clubul celor care fac asta. Arăți că îți pasă, ești în clubul celor care le pasă. Și acest club nu are doar un membru, ci mai mulți. Și e mai bine să fii în acest club, al celor care fac binele, decât în clubul celor care aleg să se resemneze.

Când ești singur, simți că nu ai putere. Când ești în clubul celor care fac fapte bune, acel club are putere și asta se poate transmite emoțional.

Citește mai departeFaptele bune și dilema prizonierului

Două decizii politice cu care nu sunt de acord

Sigla USR

#1. PNL amână o Ordonanță prin care primarii să fie votați în 2 tururi. Au un interes aici, dar interesul partidului ar trebui să fie sub interesul binelui general.
#2. PLUS nu doresc ca Nicușor Dan să reprezinte Alianța USR-PLUS. Iarăși, consider că binele general e servit în acest caz cel mai bine de Nicușor Dan (chiar dacă oponentul ar fi Vasile Voiculescu).

Luptă între “Să ne fie nouă bine” vs. “Să fie bine țării”.

Par cuvinte goale.

Citește mai departeDouă decizii politice cu care nu sunt de acord