Limba: Română

Eu cred că problema se pune referitor la cum definești “carte” și cum definești “ecran”; în prezent, e clar că o carte arată într-un anume fel, și un ecran arată diferit, poți face distincția; Ei bine, estimarea mea e că ecranele viitorilor (nu mulți) ani vor face dificilă distincția între “carte” și “ecran” – vom avea e-book reader-e care vor arăta la fel ca pagina unei cărți (deja nu suntem foarte departe); Altfel, depinde ce înțelegi prin “carte”; un Tweet are 140 de caractere, un articol câteva zeci/sute de cuvinte, o carte zeci/sute de pagini; e imposibil să dispară o carte, dacă o definești ca o colecție de texte; textele vor rămâne, fie ca simple colecții de texte de zeci/sute de pagini; Procesul lecturii e unic – muzica te face să imaginezi ritmuri, filmul îți transmite imagini în mișcare, lectura te face să imaginezi; așadar, mă văd în dificultatea de a înțelege cum va dispărea ceva ce nu poți obține în alt fel decât imaginând; În fine, discurile de vinil nu au dispărut decât ca format ineficient; muzica se ascultă și astăzi, dar prin alte mijloace.

Facebook e nou – poți să mergi în “urmă” cu status updates mult timp (am mers până pe 30 august, anterior puteai să vezi doar ultimele două-trei zile); apoi chestia cu ce anume să urmărești de la un om (totul, sau chestiile importante, sau chestiile foarte importante) e binevenită; în fine, listele urmează modelul Circles al Google; eu aveam doar două plângeri, care au fost rezolvate, vezi mai sus; Circles nu era obligatoriu, dar dacă trebe, trebe.