De-a lungul anilor petrecuți în București, am avut mai multe ocazii să interacționez cu coachi. Am urmat un curs intensiv de 5 zile, pe tema coaching NLP și mi-a plăcut atât de mult încât l-am mai făcut o dată. Am participat și la alte evenimente în domeniu, și am fost interesat de domeniu. Expertiza mea e însă limitată dintr-o privire sumară din exterior. Similar, în profesia de medic văd lucrurile din exterior, din interacțiunile, de-a lungul anilor, cu diverși medici, și nu din vreo experiență personală.
Trecând însă peste aceste limitări (nu sunt coach, nu sunt nici medic), vreau să vin cu o dilemă – “Cum ar fi dacă un medic ar aborda pacienții nu din perspectiva de mentor / profesor / învățător, care îți spune ce să faci, ci din perspectiva de factor motivant / antrenor / coach, care să te ajute să îți descoperi soluțiile și singur, sau ghidat doar parțial?”.