Eu cred că problema se pune referitor la cum definești “carte” și cum definești “ecran”; în prezent, e clar că o carte arată într-un anume fel, și un ecran arată diferit, poți face distincția;
Ei bine, estimarea mea e că ecranele viitorilor (nu mulți) ani vor face dificilă distincția între “carte” și “ecran” – vom avea e-book reader-e care vor arăta la fel ca pagina unei cărți (deja nu suntem foarte departe);
Altfel, depinde ce înțelegi prin “carte”; un Tweet are 140 de caractere, un articol câteva zeci/sute de cuvinte, o carte zeci/sute de pagini; e imposibil să dispară o carte, dacă o definești ca o colecție de texte; textele vor rămâne, fie ca simple colecții de texte de zeci/sute de pagini;
Procesul lecturii e unic – muzica te face să imaginezi ritmuri, filmul îți transmite imagini în mișcare, lectura te face să imaginezi; așadar, mă văd în dificultatea de a înțelege cum va dispărea ceva ce nu poți obține în alt fel decât imaginând;
În fine, discurile de vinil nu au dispărut decât ca format ineficient; muzica se ascultă și astăzi, dar prin alte mijloace.
Puteți folosi Gravatar pentru a adăuga avatar (imagine comentarii).
Ai spus-o chiar tu! :D fiecare e separat! Odata cu adevarul si cotidianul si toate jurnalele ce au dat cate o carte cadou, a crescut tirajul! In 2011 e mai bine ca in 2009! Ca si cu vinilurile!
:) Corect, sunt lucruri distincte. Cred însă că inserturile în ziare (cărți, CD-uri, DVD-uri, ochlerai 3D etc.) nu sunt sustenabile pe termen lung :) și presa pe format de hârtie va suferi, oricum, în cele din urmă.
Nu , niciodata parfumul si vraja cuvantului scris pe hartie nu isi va ceda drepturile in fata secului text online