
Sunt interesat de lecturi pe tema sănătății. E o investiție în termen lung (viață lungă), dar și scurt și mediu (fericire mai mare, evitare boli, stare de fitness, încredere). În principiu, rațional vorbind, nu ai multe motive să nu trăiești sănătos (alimentație, sport, odihnă, viață socială).
Ce te faci însă când pe Internet apar afirmații diverse, din surse diverse? În funcție de sursa de informare, și de “norocul” de a nimeri o tendință anume, poți să afli lucruri complet contradictorii. Când vrei să aprofundezi problema, fie găsești câteva lucruri care îți întăresc convingerile (“da, dom’le, știam eu, uite, scrie aici”), fie găsești informații care se bat cap în cap, și mai rău de năucesc, și ajungi să nu mai știi să evaluezi o informație (“dacă sursele A, B, C zic că albul e alb, iar sursele D, E, F zic că albul e negru, trag singur concluzia că albul e gri”).
Problema e și mai mare când nici măcar nu îți dai seama că pe Internet totul e o confuzie, și ar trebui să fi foarte critic când afli ceva nou. Ei, dacă îți lipsește spiritul acesta critic, și nu știi că nu știi, și nu știi nici că cei care scriu pe Internet, în mare parte, nu știu nici ei mare lucru, și, în fine, că sunt puține surse care spun lucruri corecte, ei, în momentul ăsta ai o mare problemă. Despre asta vreau să vorbesc astăzi.
Ca în multe situații, o problemă se poate rezolva mai simplu prin descompunerea ei, și analiza separată a părților componente. Sunt două niveluri: unul înalt, riguros științific, critic (surse de mare încredere, New York Times, Web MD), și unul scăzut, neștiințific, care acceptă orice (la extremă, bloguri anonime, surse obscure de știri, dar nu departe de extrema asta și multe surse de știri ce, în general, publică lucruri serioase și aprofundate). Problema e că majoritatea oamenilor nu pot face distincția între cele două niveluri. Pentru mulți, diferența între Huffington Post și Washington Post nu e mare (“păi nu vezi că e «Post»?”). Între Daily Mail și The Guardian nu sunt mari diferențe (“Tot ziare sunt, și tot britanice!”). De pe la noi – Capital și Gândul și Evenimentul Zilei sunt considerate surse serioase de știri (nu exclud că au și informație validă, dar acum vreo 10 ani marea majoritate a știrilor de la ei erau serioase, lucru pe care eu nu îl mai pot afirma astăzi despre aceste surse. Găsesc ușor contra-exemple pe fiecare dintre ele).
Să începem cu niște exemple. Haide să căutăm pe Internet dacă este sănătos să mănânci cartofi. O să găsești pe Internet o mulțime de site-uri care laudă cartoful. O să găsești surse de încredere care îl pun la “așa da”. Și o să găsești și niște surse care îl pun într-o zonă neutră “are lucruri bune și rele, poți găsi surse de carbohidrați mai bune decât cartofii”. Problema, pentru mine, după ce am căutat în domeniul ăsta, e cumva nelămurită. Nu îmi e clar dacă e sănătos sau nu, îl pun undeva la granița între da și nu, și îl evit, pentru că pot lua energie din surse mai bune. Dar alți căutători cu aceeași dilemă, se vor opri la una din extreme – e bun sau e rău, foarte probabil merge pe “e bun”. Și nu sunt convins că alegerea e cea mai bună.
Să vorbim despre sucurile de fructe făcute la blender. Bunul simț îți spune că dacă iei un fruct (considerat sănătos de majoritatea surselor în domeniul sănătății), îl pui în blender, faci o zeamă / cremă din acel fruct, și bei zeama / crema, ar trebui să fie cam același lucru ca și a mușca din fruct și a îl mânca în starea naturală. Ei, lucrurile sunt ceva mai complexe. Problema e că sucurile de fructe sunt situate într-o zonă gri, și unii le pun abuziv în “totul e alb, frumos și roz, beți sucuri de fructe”, iar alții îl pun într-o zonă neagră “zaharurile se absorb mult mai mult din fructe sub formă lichidă, evitați complet”. Iar când iei decizia asta, pe baza Internetului, sursele sunt confuze și confuzante.
Cum scapi de răceală? Lucrurile sunt împărțite între “n-ai ce face”, și câteva lucruri simple și clasice, legate de alimentație și inducerea unei temperaturi. Nu e clar dacă poți face ceva sau nu, și cât de mult contează efectul Placebo în senzația de vindecare.
Cum scapi de burtă? De la unele lucruri aproape evident greșite (“fă exerciții de tipul «abdomene» dacă vrei să scapi de burtă”), până la un mix între exerciții (Cardio? Forță? Mers pe jos?) și alimentație (dietă, evitarea unor alimente), în care situația devine atât de complexă, încât ai tendința să alegi o ultra-simplificare (“nu știu ce să fac, așa că aleg o soluție care îmi face cu ochiul”).
“Vina” pentru situația descrisă mai sus o poartă și studiile contradictorii, și lipsa unei unice entități deținătoare de informații de încredere.
Problema cea mai mare e că dacă o persoană nu înțelege foarte clar cât de greu este, pe Internet, să separi grâul de neghină, nu poți avea o discuție. Dacă un om este încăpățânat și vrea să își întărească convingerile folosind Internetul, este foarte ușor să facă asta. Dacă crezi tu într-o soluție magică, oricare-ar fi aceea, cu siguranță vei găsi pe Internet argumente pro deciziei tale. În funcție de ce cauți, e posibil ca argumentele să fie numeroase, sau bine documentate, dar, atenție și e foarte important!, nu înseamnă că soluția e și bună. Faptul că o sursă de știri, altfel cu nume serios și decent, îți recomandă să faci ceva, nu înseamnă că acea sursă e de încredere. Nu pot să am discuții cu persoane apropiate mie pe tema sănătății, atâta vreme cât nu ne punem de acord asupra ce e informație de încredere sau nu.
Concluzia e doar una: dacă totul e valid pe Internet (poți demonstra absolut orice, că albul e negru și că negrul e alb, trebuie să cauți doar argumente), atunci nimic nu mai e valid. Poți găsi afirmații care să îți întărească convingerile orice ai căuta. Dacă vrei să demonstrezi, pe baza researchului pe Internet, că albul e negru, poți face asta. Aproape orice cauți să demonstrezi, poți găsi argumente în favoarea ta.
Și, în termeni mai optimiști, o posibilă soluție » (română »).
PS, 2019.08.28: Un oraș german oferă un milion de euro oricui reușește să aducă dovezi incontestabile că, de fapt, nu există – International – HotNews.ro.