Am fost în perioada 7 – 15 august 2021 în București.
Mai jos, niște notițe și albume foto.
Câteva idei:
- Încep cu titlul (idee auzită la o conferință HR Club, parcă, acum vreun deceniu) – Bucureștiul seamănă ca nume în Engleză (Bucharest) cu “Book-A-Rest”, o expresie în ideea “Programează-te la odihnă / relaxare”. Mi s-a spus de mai multe persoane că pentru ei/ele perioada respectivă e greu de imaginat ca relaxare. Pentru mine, însă, a fost. M-am simțit bine în cele 9 zile. Am detaliat cum văd eu excursiile, aici. Iar despre experiențe similare din acel articol am scris aici. Pentru mine a fost concediu, chiar dacă nu pare.
- Am început programările într-o aplicație (permite 7 zile trial) cu persoanele cele mai apropiate. Am tot extins cercul, până am pus linkul pe rețelele sociale, și oricine se putea programa. Au mai făcut asta și alții.
- Ca observație generală despre experiența celor 9 zile, timpul a trecut foarte încet. Am amintiri destul de clare cu fiecare întâlnire (au fost aproximativ 49 de întâlniri), și rețin lucruri din fiecare zi care a trecut. Despre lunile de pandemie când am stat în București + Năvodari și, din precauție, nu am avut aproape nicio întâlnire cu nimeni, am impresia că timpul a trecut rapid, și amintirile sunt sumare.
- Am avut cam 30 de minute pauză de câteva ori, în rest, întâlniri non-stop, inclusiv cu reprogramări. M-a uimit asta. Am stat în București între 2018 și 2020 având mai puține întâlniri decât am avut acum, în 9 zile. Chiar dacă stai în același oraș cu cineva, lucrurile nu se întâmplă, pur și simplu, de la sine.
- Uneori, nu îmi aminteam cu cine am vorbit ce. Am zis ieri cuiva despre asta. Ți-am zis ție, sau nu? Neclar. (am avut și întâlniri succesive cu aceleași persoane, și nu mai rețineam ce am zis și ce nu)
- Un pic obositoare experiența, sunt obișnuit să dorm mult și bine, am dormit puțin față de programul meu, și uneori trezit de diverse lucruri (câini, soare, căldură).
- Am o problemă cu stima/aprecierea/iubirea de sine, am scris mai multe articole pe tema asta, pe măsură ce am rafinat problema (detalii – 1, 2, 3). Ei, întâlnirile de acest tip fac parte din soluție.
- Cum evaluez întâlnirile? Păi nu prea le evaluez individual, ci în ansamblu. N-am aproape nicio concluzie despre evaluarea individuală a unei întâlniri. În ansamblu, a fost grozav, nu aș face nimic diferit, pe viitor.
PS: Pentru portretele frumoase – Photo credit: Alexandru-Radu SĂVULESCU (LinkedIn).
(Nu am găsit sursa pentru această frumoasă ironie despre Năvodari) :)
PS, 2021.08.20: Mult succes în încercarea de a uita că Bucharest = Book-A-Rest. :)