Am dat recent nota 9/10 pentru: F1 (2025) – Blog de Olivian Breda.
Nu dau notele sub forma clopotului lui Gauss, ci foarte deformat:
Dau 7 la niște filme atroce (în general mă documentez înainte, dar mai dau pe câte-un film din acesta).
În general, dau 80% nota 8 la un film, 15% din filme au nota 9 și 5% au nota 10.
Cum majoritatea (enorma, chiar) filmelor pe care le văd sunt de nota 8, faptul că F1 are muzică bună și mă introduce în atmosferă mă face să îi dau 9.
Aleg să nu dau în general note sub 8 pentru că nu consider că am cele mai educate gusturi, și o notă sub 8 în general scade media generală a filmului. Nu vreau să fiu foarte responsabil de acest lucru.
În același timp, să țin în minte două idei contradictorii (îmi place pentru că / nu îmi place pentru că) pentru mine e o calitate, nu un defect.
Când mă uit la un film, mă aștept să fiu dezamăgit. Dacă are muzică bună, e așa de rară excepția că merită 9.
Exemplu – aș da probabil nota minimă posibil pentru filmul Stalker (1979) – IMDb. Și nota maximă posibil pentru Romy and Michele’s High School Reunion (1997) – IMDb.
Îmi asum că notele mele pot fi cam irelevante, așa că mă mențin scala 8-10 (foarte rar 7-10) din 10 pentru majoritatea filmelor. Am gusturi atipice? Da. OK, atunci nu voi da notele reale.
Notă despre notele mele – dacă dau note de 8, 9, 10 – asta nu înseamnă că nota 8 e între 1-4, nota 9 e între 5-7 și nota 10 e între 8-10. Nu! Am explicat procentele. Nota 8 e între 1 și 8, nota 9 e 9 și nota 10 e 10. Pur și simplu nu dau note de 2 și 3, dau direct 9.
Problemă de matematică cu capre – Blog de Olivian Breda.
Există o problemă de matematică faimoasă: Monty Hall problem – Wikipedia.
Partea interesantă e că atunci când a fost publicată, inclusiv după ce s-au dat răspunsurile problemei, erau oameni care tot insistau „nu are cum să fie așa. E greșit răspunsul.”.
E o problemă foarte neintuitivă.
Revenind la nota mea, cum poate să fie nota 9 pe o scală de la 1 la 10 chiar nota 9, dacă eu dau aproape constant note doar între 8 și 10?
(nota 7 e așa de rară că o exclud)
Simplu – ne uităm la procente:
Dau 80% din note – 8
Aproximativ 10% (sunt 15% de fapt) – 9
Aproximativ 10% din note – 10.
E o încadrare aproape perfectă într-o distribuție echilibrată a notelor. Notele de la 1 la 8 au 80% și notele 9 și 10 au aproximativ 10%.
Pot să dau note doar între 8 și 10 și nota 9 să fie cea „reală” pe o scară de la 1 la 10. Notele de 8 sunt poate greșit date.
La fel fac și pe GoodReads – dau doar note de 4 stele, și doar pentru cărțile care îmi plac dau 5 stele.
Nu doresc să stric media unei cărți/film (prea mult) cu o notă mică, pentru că gusturile mele nu sunt neapărat cele mai educate.
Dacă pentru mine Stalker (1979) merită nota 1 (8 pe scara mea), iar filmul Romy and Michele’s High School Reunion (1997) merită 10, nu vreau să stric media unui film pe care eu nu îl înțeleg deloc. Și nu am pretenția ca 10-le meu să fie universal, dar sunt OK cu nota dată.
Filmele de 8 stele sau cărțile de 4 sunt irelevante pentru mine, pot să aibă ce notă, nu mă interesează să le revăd/recitesc.
Nu scriu nici recenzii despre ele.
„La fel fac și pe GoodReads – dau doar note de 4 stele, și doar pentru cărțile care îmi plac dau 5 stele.”
Am si eu exact o problema similara cu Goodreads: nu vreau sa dau cinci stele oricarei carti, ci numai celor care m-au impresionat in mod deosebit (intr-un fel sau altul, de exemplu cartea cu Needless Street nu pot sa zic ca mi-a placut foarte mult, dar m-a speriat teribil => 5 stele).
Dar faza e ca pe Goodreads (si in general pe site-uri cu ratings), un rating care nu e 5 stele e vazut ca semn al unei probleme; si de-aia imi imaginez autorii fiind chiar dezamagiti cand vad ca li s-a dus rating-ul cartii lor inca un pic mai jos. Gen, daca vezi o carte cu rating 4.7, e clar ca daca ma duc eu si ii trantesc un 4 sau un 3 (3 fiind „o carte perfect ok, dar nespeciala”) apai ii face strica si mai tare rating-ul bietului autor, si nu vreau sa am asta pe constiinta.
Deeeci strategia curenta e ca nu rate-ui nimic pe vreun site public daca nu e ceva minunat care sa merite cinci stele :))
Sigur ca matematic e discutabil cat ar influenta scorul daca dau eu un 3/4 cand cartea aia mai are uneori mii de alte ratings :) Dar ma simt eu mai bine sa nu contribui deloc la scaderea scorului si gata.
Bine, e discutabil si daca fac bine ca pun sentimentele autorului deasupra „dreptului” cititorilor la a fi informati corect. Dar cititorii sunt o entitate nameless & faceless; autorii ii stiu uneori de pe diverse site-uri social media, deci da, mie imi pasa mai mult de ei/de sentimentele lor decat de altceva.
Asta daca nu e o carte care ma scoate chiar din sarite :)) Am dat o data doua stele unei carti a unei autoare care mie imi place tare mult in general, si ca autor si ca persoana; dar cartea aia chiar m-a scos din ale mele asa tare incat am lasat chiar si un review. Dar asta e doar exceptia care confirma regula pana la urma :D :D
Mulțumesc pentru feedback. :)
Pe forumul unde am avut discuția au mai apărut niște păreri, și până la urmă mi-am schimbat cu totul părerea despre acel forum.
M-am tot gândit la ce greșesc cu logica – strict matematic e greșit. Dar poți da note și pentru alte motive decât matematic.
Mi-am adus aminte de dialogul de mai jos între Eugenia Vodă și Horia-Roman Patapievici:
HRP: – După aceea am fost fellow la nou-înființat-ul New Europe College al lui Andrei Pleșu, după o polemică pe care am avut-o cu el. El a avut enorma eleganță …
EV: – Ce temă?
HRP: – O temă de Istoria Științei.
… enorma eleganță de a mi oferi această bursă.
EV: – Păi dumneavoastră n-ați fi avut eleganța asta la o polemică științifică?
HRP: – Nicio polemică nu e doar științifică.
https://www.youtube.com/watch?v=Onv0oJuXGTE&t=2851s
Cam așa și cu notele, spun mai mult decât nota matematică.