Am văzut recent The Girl in the Café (TV Movie 2005).
Câteva idei:
- Am încercat să văd filme de artă, dar de cele mai multe ori nu înțeleg mai nimic din ele, nu îmi transmit nicio emoție. Filmul de față nu e de artă, complicat, foarte subtil, dar nu e nici comercial. E un film “drăguț”, “simpatic”, “plăcut”.
- M-a emoționat, l-am văzut pe fragmente, nu tot odată, și duceam de la o zi la alta emoția zilei anterioare. Uneori m-a făcut să zâmbesc, alteori m-a întristat. Dar nu m-a dus în extreme, nici nu am râs, nici nu am plâns.
- Mi s-a părut că cele două personaje principale au jucat foarte bine.
- Ca emoții transmise – tandrețe, eleganță, fericire, joc. Dar și profunzime și emoții mai adânci.
- Uneori filmul e zaharos, îți transmite o emoție, și tot insistă cu ea până are dulceața unei bucăți de halva – mai dulce decât zahărul însuși. Dar mi-a plăcut acest fel de a transmite un mesaj, după cum îmi place și halvaua.
- Filmul nu e pentru copii.
- Cu toate că pe IMDb are nota 7.4, și e un “TV Movie” (de obicei, sunt filme mai slabe acestea), mi-a plăcut foarte mult.
- Îl recomand ca un “gem” (piatră prețioasă rară), genul de filme de care nu auzi, dar care pot fi o surpriză plăcută.
