Am văzut în ultima perioadă niște filme.
Ca într-un disc de vinil vechi (Electrecord), era un citat al unui actor în vârstă (după voce), care zicea ceva în genul: “Am venit acasă, am găsit X și m-am bucurat; Am venit acasă, am găsit Y și m-am bucurat mai puțin”.
Cam așa și cu filmele, unele m-am bucurat să le găsesc, însă de altele m-am bucurat mai puțin.
Să vă zic de un film care m-a bucurat mult – The Blind Side (2009).
SPOILERS AHEAD!
Este un film bun, nici slab, nici extraordinar, clar peste medie, clar însă nu slab.
Îl asemui cu Interstellar (2014), unul din filmele mele favorite de top, pentru că, asemenea lui, în film contextul e doar un pretext.
În Interstellar partea cu știința, cu ficțiunea, și SF-ul combinat, sunt un pretext pentru un joc superb de emoții. Consider filmul nu departe de o telenovelă.
La fel și cu filmul de față – Sandra Bullock joacă, după mine, extraordinar, duce filmul în spate. Și Quinton Aaron joacă bine, și, ca să folosesc o expresie din sport, se întâlnesc la mijloc, joacă la înaintare, și, au n-au emoții, le varsă pe tine încercând să dea goluri.
Mi-a plăcut opoziția și contrastul în film, sunt planuri diferite care se întrepătrund. Cum fac asta? Rămâne să descoperiți și planurile și subtitlitatea, dar mi-a plăcut mult dansul între planuri diferite.
M-a impresionat curajul pe care l-am depistat în unele scene din film.
Filmul m-a făcut să mă gândesc la versurile din “Zombie” a lui The Cranberries:
“And the violence caused such silence
Who are we mistaken?”
Au fost mai multe episoade care m-au mișcat. Iarăși, un film nu departe de o telenovelă.
Emoțiile și jocul sunt “in your face”. Da, dacă ești atent mai vezi câte-o subtilitate, dar, la modul general, lucrurile sunt ultra-evidente.
Am putut să fiu atent la film, m-am concentrat, m-a captat, m-a atras.
Nu consider filmul extraordinar pe vreun plan anume, dar mult peste medie. Îi dau 10, nu e în top 10 filme pe care le-am văzut, dar e în ligă cu ele.
Recomand filmul oricui? Da, cam așa ceva. Nu știu dacă îl recomand și ca un film foarte bun oricui, dar ca un film OKish, de care nu îți pare rău – da.
