Muzeul Național al Țăranului Român a organizat joi, 28 martie 2019, de la ora 18, la Clubul Țăranului, o nouă întâlnire din seria Conferințelor de la Șosea. Simion Pop, doctorand în antropologie socială, în cadrul Central European University, a susținut conferința “Unde este creștinismul în toată povestea? Mobilizări politice și religioase în România post-socialistă”.
Moderatoarea întâlnirii a fost Dr. Cătălina Tesăr – cercetător și antropolog la Muzeul Național al Țăranului Român.
Mai jos, imagini și înregistrarea audio și video a evenimentului.
Înregistrarea video a evenimentului:
Vezi lista cu toate clipurile »
Înregistrarea audio a evenimentului »
Acum câțiva ani, într-o duminică de toamnă, la intrarea într-o biserică veche de pe lângă București. O doamnă între două vârste iese precipitată și îmi arată insistent un șervețel alb cu o pată mică, uleioasă și roșiatică. O minune se petrecuse la liturghie: moaștele expuse în biserică au izvorât mir. În biserică, în toiul slujbei, oamenii au făcut coadă pentru a se închina moaștelor și pentru a privi cu ochii lor minunea. Doamna a mirosit șervețelul și s-a îndepărtat grăbită, fără să-mi spună nimic mai mult.
Creștinismul este prezent și se transmite în societatea românească în mai multe feluri. Uneori, prin proclamări solemne cu mare impact mediatic care adună oamenii în jurul unor evenimente sau construcții grandioase, cum a fost sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Alteori, în momente intempestive și precare înscrise în materialitatea cotidiană, care hrănesc simțurile și aspirațiile intime. Raporturile dintre variatele moduri de prezență a creștinismului se reconfigurează continuu, odată cu transformările societății românești, astfel că dimensiunile și definițiile creștinismului nu mai sunt nici pe departe de la sine înțelese în ziua de azi. Anumite perioade de intensă mobilizare religioasă și politică, cum a fost Referendumul pentru Familie, oferă o bună oportunitate pentru a examina mai îndeaproape, cu instrumentele antropologiei sociale, contururile și dinamicile spațiului și timpului social ale creștinismelor românești, dar mai ales pluralitatea lumilor religioase constituite prin recursul la tradiția creștină.
În prezentarea mea voi analiza, pe de o parte, cum o astfel de mobilizare activează resursele discursive, instituționale ale diferitelor proiecte sociale și politice, creștine sau seculare, care implică definirea familiei, a sexualității și a genului, dar și poziționarea față de „valorile tradiționale” sau „drepturile omului”. Pe de altă parte, voi insista asupra importanței felului, îndeobște neluat în seamă în analiza mobilizării, în care oamenii în carne și oase, religioși sau nu, navighează prin realitățile cotidiene și relațiile sociale modelate de procese economice, sociale și politice mai ample. (Simion Pop)
