Despre limitările religiei, suferință și Dumnezeu

Jesus Christ - a fictional movie Last Days in the Desert (2015) - IMDb 2017.01.27 A lie hurts the person who tells it

Despre limitările religie, îmi place ce zicea Fericitul Augustin: „Iubeşte şi fă ce vrei”.

Cel mai lung dialog între Dumnezeu-Tatăl și om în Biblie este discuția cu Iov. (Iov se plânge că suferă pe nedrept, nu e justă suferința lui)
Răspunsul primit – „nu înțelegi tot contextul”.

Hristos pe Cruce își întreabă Tatăl pentru ce L-a părăsit?, de ce nu mai e cu El în acele momente?

Nu își dorește nimeni moartea și suferința altuia, copil sau nu, dar în creștinism există o viață și după moarte. Viața nu se termină, în creștinism, când murim fizic.

Oamenii au un mare dar – libertatea -, uneori prețul ei implică o suferință.
Eu nu consider că Dumnezeu este nedrept, ci că ne dă libertate. Și că unele lucruri nu le înțelegem.

…

Eu nu îmi propun să demonstrez că există Dumnezeu, eu îmi propun să arăt că dacă ar exista, nu ar fi, în opinia mea, un conflict cu anumite aspecte.

Principalele argumente sunt:
a. De ce este suferință? (libertatea e mai importantă; nu putem înțelege tot)
b. De ce există regula cutare? (nu sunt așa importante regulile, nu asta e cheia în creștinism, e mai importantă iubirea; de asemenea, în orice sistem există anumite reguli, un sistem fără reguli e un non-sens)
c. Preotul cutare nu știu ce a făcut. (oamenii tind să fie buni, li se cere, și vor fi judecați pentru asta; e trist că oamenilor nu le reușește să fie buni, dar să spui că ești creștin nu garantează că ești un om sfânt, nici măcar mediocru bun; garantează doar că cel puțin îți dai o minimă strădanie; una din principalele lupte a lui Iisus a fost cu cei care ocupau funcții în Templu în acea vreme – fariseii)

…

Nu poți să zici “Dumnezeu e responsabil de cutare” în aceeași frază cu “Nu există viață după moarte”. E o contradicție acolo.

Nu am un răspuns pentru care mor oameni nevinovați, altul decât că sunt lucruri pe care eu cel puțin nu le pot pricepe.

(via »)

Citește mai departe

Despre Fjord (2026)

fjord cristian mungiu familie emotie film fericire iubire casatorie family marriage happiness

Am văzut aseară Fjord (2026).

Am auzit critici despre filmele românești și regizor (Cristian Mungiu), că filmele românești nu s-ar auzi bine (posibil, filmul văzut în cinema nu reflectă cum se vede într-o sufragerie, dar mi s-a părut că se aude bine), sau că regizorul nu s-ar pricepe la montaj (nici eu nu mă pricep să evaluez dacă regizorul se pricepe la montaj sau nu, dar din experiența mea nu am sesizat o problemă, repet, eu nefiind în măsură neapărat să judec asta).

Am intrat în sală cu experiența unor filme românești apreciate internațional, dar care nu m-au impresionat. Am vrut neapărat să văd filmul la cinema, fără pauze, în concentrare cât de cât ridicată. Nu e neapărat un film de văzut la cinema pentru efecte speciale sau mai știu eu ce, dar dacă vrei să vezi un film atent doar la film, și nimic altceva, mi s-a părut o alegere potrivită să îl văd în cinema.

Cel mai mult mi-a plăcut personajul jucat de mamă, Renate Reinsve.

Acum, despre film – am stat în suspans tot filmul. M-a ținut într-o stare de tensiune, mă întrebam cum se va rezolva.

Și tema filmului s-a potrivit cu niște întrebări și dileme personale, dar ce pot zice e că m-a ținut atent și implicat în proces.

Mi-a plăcut? Mult spus să îți placă să stai mai mult de două ore în tensiune. M-a mișcat, asta pot spune.

L-aș revedea? Posibil, după ceva vreme, dar cu siguranță va fi cu un suspans mai  mic.

În sala de cinema în care am fost era foarte multă lume, destul de multe persoane mai în vârstă.

Ca idee, mi se pare genul de film de văzut într-o singură sesiune, fără pauze, cu atenție mare. Se întâmplă multe lucruri, și e nevoie să fii concentrat.

Citește mai departe

Despre credință

Bunica și bunicul din partea mamei

Se dă întrebarea: “Ce ai învățat despre credință de la un om simplu?”. Cum aș răspunde?

Orice om e simplu. Președinții de stat, șefii de guverne, managerii, avocații, doctorii, programatorii – toți sunt oameni simpli. Nu e nimeni în afara regulii.

Dacă e să înțeleg “om simplu” = “om cu clasă socială scăzută, văzut de alții ca om care putea mai mult în viață” (nu văd asta, dar să zicem), bunica mea a fost un model pentru mine în creștinism.

Cum se ruga, cum mergea la biserică, cum relaționa cu alții, cum avea grijă de noi, nepoții, cum era fericită și netulburată, cum muncea mult, cum nu se plângea, cum voia să vadă fericirea în alții.

Citește mai departe

Bucharest International Jazz Competition 2026 – de la Natalie Cole la ediția 20

Foto Luigi Gageos Natalie Cole

Informatii suplimentare: jmEvents, jazzfest.ro.

Bucharest International Jazz Competition ajunge în 2026 la ediție aniversară, marcând 20 de ani de prezență constantă pe scena românească și internațională. De-a lungul timpului, competiția a transformat Bucureștiul într-un punct de întâlnire pentru muzicieni de jazz din întreaga lume, profesioniști din industrie și un public tot mai conectat la energia concertelor live.

Considerat unul dintre cele mai puternice concursuri de jazz din lume și clasat de BBC în top 3 competiții internaționale de profil, BIJC și-a construit un profil distinct: nu este doar un concurs, ci o platformă de lansare, afirmare și conectare pentru noua generație de artiști. Evenimentul susține tinerele talente, promovează jazzul românesc și internațional și consolidează rolul Bucureștiului pe harta culturală europeană.

Citește mai departe

E-chip-ament sau e-chip-latent?

Ergonomic Ergonomy PC desktop office computer mouse birou scaun monitor tastatură keyboard

Folosesc calculator de tip desktop (birou), dar și laptop/notebook pentru când călătoresc.

Schimb rar echipamentele cu care lucrez, o dată la 3-4 ani, uneori mai rar.

Un motiv important e că folosesc multe programe cu configurări speciale, și, deși pot automatiza până la un punct, durează câteva zile bune până am un calculator funcțional, iar în prima lună după instalare am frecvent episoade de genul “of, iar nu merge cutare cum ar trebui”.

Citește mai departe

Poiana lu’ Chinezu

Poiana lu Chinezu

Cristian-China Birta (cunoscut drept Chinezu’) are un nou proiect.

Ce se întâmplă în Poiana lu’ Chinezu?

Facem șezători — adică întâlniri la povești și discuții libere cu invitați diverși, oameni interesanți și idei care merită auzite.
În plus, avem tot felul de secții de lucru și fun: grupuri de feedback, întrajutorare, testare de produse și idei, dar și club de lectură, consiliere filosofică, drumeții și alte motive bune să ne vedem offline, ca oamenii.

În fiecare lună schimbăm tema și intrăm într-un nou subiect de explorat împreună:

  • Iunie – Luna Designului de Viață
  • Iulie – Luna României Pierdute
  • August – Luna Bunului Simț

Prima participare în Poiana lu Chinezu (str. Nicolae Filipescu 57, între Piața Romană și Piața Universității din București) este gratuită la oricare din evenimente, indiferent dacă sunt șezători cu invitați sau workshopuri.

Pentru a beneficia de participarea gratuită, trimite mail pe cristi@strongpoint.ro.

Citește mai departe