O tastatură pentru telefonul mobil care are suport de transcriere dictare mai bun decât cel standard de telefon. Știe și română și engleză.
Mi se pare utilă pentru a dicta un mesaj mai lung la telefon.
Alternativă:
Pentru PC:
Dezavantaje la toate: datele sunt trimise în cloud. Majoritatea au limitări ale mesajelor, însă varianta gratuită s-ar putea să fie suficient de bună.
Cred că cei mai buni medici pe care i-am cunoscut au următoarele trei calități într-o proporție însemnată:
Contează, desigur, abilitatea profesională a medicului, dar:
Ar putea fi în unele situații mai important chiar cum comunici decât cum tratezi profesional problema.
Mai e și dilema – „Ce să tratezi, dacă aloci timp minim posibil pentru a identifica o problemă?”.
Am fost recent la niște controale. Am primit întrebări foarte generaliste, și fără a intra în niciun fel de detalii. Mi s-au dat soluții cu o viteză de vorbire (debit verbal) de invidiat. Înțeleg că asta reduce timpul alocat consultației. Reduce însă și din calitatea experienței percepute.
Un pacient, când vine la un control a trebuit să își programeze evenimentul, poate are o trimitere de la medicul de familie, alocă timp și uneori bani, și la consultația efectivă pare un concurs „Cât de puțin timp să dureze consultația? Cum depășim recordul personal de vorbit-viteză?”, mai puțin „Cum ne asigurăm că mesajul e bine transmis, și pot comunica (adică asculta și întreba) într-un mod de calitate?”.
O soluție de „fake-listening” (mimare a ascultării, dar nu cred că e așa rău), ar fi un formular A4 cu câteva întrebări și cu un câmp final de tip „Scrie liber” în care să mi se pună întrebări, în timpul petrecut înainte de consultație.
Chestionarul nu doar că ar lămuri niște lucruri, dar mi-ar lămuri mie niște posibile întrebări pentru medic. Dacă aș citi câteva întrebări-model, mi-ar clarifica mie niște lucruri.
Aștept câteva zeci de minute pe hol, iar în momentul consultației totul e pe viteză.
E un banc urât:
„— Ce face o femeie după sex?
— Deranjează!”
Asta e și senzația pe care o am de multe ori când merg la medic. Să mă ascund, să vorbesc cât mai sumar, totul să fie pe viteză.
Am senzația că deranjez.
Revenind la ideea articolului, poate pentru un medic, ca să se considere că e „bun”, cel mai important e să rezolve problema mea. Pentru mine, ca pacient, ar fi însă esențial ca înainte de orice să mă asigur că problema cu care merg la medic chiar ajunge la el. S-ar putea ca definiția a ce face „bun” un medic bun să fie diferită.
Între trenduri, AI și presiunea constantă pe rezultate, profesioniștii sunt puși în fața aceleiași întrebări: ce funcționează cu adevărat astăzi în comunicare? Primim răspunsul pe 1 și 2 aprilie 2026, la cel mai mare festival al comunicării din România, prin 4 evenimente gândite să ofere perspective noi, soluții și idei comunicatorilor din companii și agenții.
Vezi video pe YouTube: Jurnalul Fericirii – spectacol radiofonic – YouTube »
Spectacol, produs de Liceul „Nicolae Steinhardt” din București, interpretat după un scenariu scris de Alina Hiristea și adaptat pentru radio de Mihai Lungeanu. Textul este narat de actorul Marcel Iureș, iar vocea lui Nicolae Steinhardt este interpretată de actorul Vlad Ivanov.
Pe 15 martie 2026 a avut loc la parohia ortodoxă română Biserica cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena – Jilava Sfânta Liturghie – Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci).
Dr. Stelian Gomboș a susținut un cuvânt de învățătură.
Mai jos, audio de la eveniment.
Horia-Roman Patapievici: – Creștinii sunt mereu omorâți în lume. Sunt mereu omorâți. Au fost omorâți de curând în Africa prin decapitare. Au fost în Siria de curând omorâți. Eu, pentru că mă uit pe anumite site-uri care monitorizează aceste lucruri, le știu, dar în mass-media astea pe care noi le consumăm aceste lucruri nu sunt niciodată reținute. Eu am încercat s-o fac cu câțiva, nu dau nume, oameni din presă care erau în poziții de decizie și le-am spus aceste lucruri trebuie spuse și am fost considerat și m-am și certat cu ei. Clar, am fost considerat…. Asta e expresia „bigotismului meu creștin”.
Sever Voinescu: – Da. Păi, ești cam bigot creștin?
Horia-Roman Patapievici: – Dar se poate spune, asta este expresia urilor de sine ca postcreștin. Faptul că nu acordă (cum să vă spun?) compasiune decât victimelor care vin din altă zonă decât cea creștină.
În calitate de Brand Ambassador al Balkan eCommerce Summit, Ciprian Cazacu aduce o combinație rară de spirit antreprenorial și experiență practică, construită în timp ce a dezvoltat una dintre cele mai dinamice platforme de automatizare eCommerce din regiune: easySales. De la lansarea companiei în 2019, împreună cu fratele său, Ciprian a ajutat peste 1.000 de retaileri să își simplifice operațiunile pe marketplace-uri, să se extindă internațional și să scaleze prin automatizare — fără să mărească echipa și fără să își refacă procesele din temelii.
În acest interviu, Ciprian explică primul pas concret pe care comercianții ar trebui să îl facă atunci când intră pe un nou marketplace în 30 de zile, cele trei KPI-uri care separă creșterea reală de metricile de vanitate și de ce „simplicitate peste complexitate” rămâne principiul care ghidează easySales. Dacă plănuiești să te extinzi în Europa Centrală și de Est în 2026, perspectiva lui te va ajuta să economisești timp, efort și costuri de tip trial-and-error — începând de acum.
Germania, Olanda, Bulgaria și Grecia sunt primele pe lista de opțiuni. Emiratele Arabe Unite și Ciprul scad în preferințe
București, 11 martie 2026: Tot mai puțini români sunt interesați de un loc de muncă în afara țării, în special acum, când contextul internațional este tot mai incert. Aproape 28.000 de aplicări pentru joburile din străinătate au fost înregistrate de la începutul anului și până acum, număr care reprezintă 1% din totalul de aplicări. Datele celui mai recent sondaj realizat de eJobs arată că nici pentru restul anului nu se întrevăd schimbări majore din acest punct de vedere, în condițiile în care doar 6,3% dintre candidații întrebați dacă iau în calcul ideea de a pleca să lucreze în străinătate au răspuns afirmativ și că deja au un plan stabilit în acest sens. 21,2% nu au fost la fel de fermi, dar au declarat că iau în calcul inclusiv această variantă doar dacă nu își vor găsi un job satisfăcător în România. 60,1% au spus că nu au niciun plan de a pleca din țară, iar 12,5% ar fi dispuși să lucreze pentru un angajator din străinătate dacă acesta ar accepta o colaborare remote, care să nu presupună relocarea.
