Eram acum mai mulți ani fan al unor băuturi acidulate, îmi plăceau lucrurile dulci.
După ceva timp (nu puțin), am început să mă obișnuiesc cu ceaiul neîndulcit și apa minerală/plată, ca fiind singurele băuturi pe care le consum, cu rare excepții.
Chestia e că dacă la început nu îmi plăcea deloc ceaiul neîndulcit, în prezent nu doar că îl beau fără probleme, ci chiar m-am obișnuit cu gustul și îmi place.
Îmi place ceaiul fără zahăr, repet.
Scriu asta că am avut recent un comentariu în online despre cum consum cartofii:
Puține mâncăruri îmi displac.
Dar între o porție de cartofi fierți (lăsați cu sau fără coajă) cu muștar și o porție de cartofi prăjiți cu salata nu văd o mare diferență.
Îmi plac cartofii prăjiți, dar într-o oarecare măsură (mai mică, ce-i drept), îmi plac și dacă sunt pregătiți în alte feluri.
[…]
Fierți, calzi, în coajă, cu muștar – da, mi se par similari cu cei prăjiți (+salată).
Pur și simplu, după ceva timp de consum, nu doar că te obișnuiești, dar îți și plac anumite gusturi.
