În perioada 19-20 iunie 2026 a avut loc un pelerinaj la Mănăstirile Frăsinei și Bascovele.
Deplasarea s-a făcut în zilele de vineri și sâmbătă (19 și 20 iunie 2026).
Vineri seara – 19.06.2026, în cursul Postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel, s-a plecat, din nou, în obișnuitul pelerinaj, la Mănăstirea Frăsinei din județul Vâlcea. Plecarea a avut loc vineri seara (19.06.2026), începând cu orele 18, de la stația de metrou Păcii din sectorul 6, cu prima oprire, pe autostrada A 1, București – Pitești, la km 80.
Întoarcerea a fost sâmbătă – 20.06.2026, după Sfânta Liturghie, cu abatere și popas la Mănăstirea Bascovele, județul Argeș, unde am servit și masa de prânz.
Acatiste, pomelnice și prinoase au putut fi aduse și oferite ambelor mănăstiri (Frăsinei și Bascovele).
Următorul pelerinaj, cu același program și itinerariu, va avea loc în Postul Adormirii Maicii Domnului (al Sfintei Marii), adică, în zilele de vineri/sâmbătă – 07 – 08.08.2026.
Dr. Stelian Gomboș a fost organizator.
Mai jos, imagini de la pelerinaj.
Fotografii
Sursa resurse din articolul de față: Dr. Stelian Gomboș.
Mesaj d-l Gheorghe Marin
Din nou și din nou… la Mănăstirea Frăsinei
Pelerinajele periodice ale domnului Dr. Stelian Titus Gombos la Mănăstirea Frăsinei reprezintă mai mult decât simple deplasări către un așezământ monahal de prestigiu al Ortodoxiei românești. Ele constituie adevărate călătorii ale sufletului, momente de întâlnire profundă cu Dumnezeu, cu liniștea lăuntrică și cu valorile autentice ale vieții creștine. Într-o lume marcată de agitație, de superficialitate și de numeroase provocări spirituale, revenirea constantă la Mănăstirea Frăsinei capătă semnificația unei necontenite reîntoarceri la izvoarele credinței, ale rugăciunii și ale comuniunii cu harul dumnezeiesc.
Așezată într-un cadru natural de o frumusețe aparte, în mijlocul pădurilor și al liniștii binecuvântate a județului Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei este cunoscută drept „Athosul românesc”, păstrând cu strictețe rânduieli monahale inspirate din tradiția Sfântului Munte Athos. Atmosfera de reculegere, disciplina duhovnicească și spiritul de rugăciune care caracterizează acest loc sfânt au făcut din el, de-a lungul timpului, un reper pentru numeroși credincioși aflați în căutarea unei vieți spirituale autentice. Pentru domnul dr. Stelian Gomboș, aceste coordonate duhovnicești au reprezentat întotdeauna un motiv de apropiere și de fidelitate față de această vatră monahală.
Fiecare pelerinaj la Frăsinei înseamnă o nouă experiență a întâlnirii cu taina prezenței lui Dumnezeu. Drumul către mănăstire devine, în mod simbolic, un urcuș spiritual, o desprindere treptată de grijile și preocupările cotidiene. Pe măsură ce pelerinul se apropie de zidurile sfântului așezământ, sufletul începe să se deschidă către o altă dimensiune a existenței, una în care zgomotul lumii este înlocuit de glasul rugăciunii, iar neliniștile sunt transformate în pace și nădejde.
Pentru domnul dr. Stelian Gomboș, cunoscut pentru preocupările sale teologice, culturale și spirituale, aceste vizite repetate la Frăsinei reprezintă și ocazii de aprofundare a legăturii cu tradiția ortodoxă românească. Aici, în preajma monahilor dedicați vieții de rugăciune și ascultare, se poate contempla mai limpede frumusețea Evangheliei trăite. Viața monahală nu apare ca o realitate îndepărtată de lume, ci ca o mărturie vie a posibilității omului de a-și orienta întreaga existență către Dumnezeu. În acest context, pelerinajul devine un exercițiu al smereniei și al regăsirii de sine.
Există locuri care impresionează prin măreția construcțiilor, prin valoarea artistică sau prin importanța lor istorică. Frăsineiul impresionează mai ales prin forța sa spirituală. Aici, fiecare piatră, fiecare alee, fiecare sunet al clopotului pare să vorbească despre rugăciune, despre nevoință și despre permanenta căutare a Împărăției lui Dumnezeu. Tocmai această atmosferă unică îl determină pe pelerin să revină iar și iar, descoperind de fiecare dată noi sensuri și noi izvoare de întărire sufletească.
Pelerinajele periodice ale domnului dr. Stelian Gomboș evidențiază și importanța continuității în viața spirituală. Credința nu se reduce la momente izolate de emoție religioasă, ci presupune perseverență, statornicie și cultivarea unei relații permanente cu Dumnezeu. Revenirea constantă la un loc sfânt devine expresia unei nevoi interioare de hrănire duhovnicească, asemenea unui călător care se întoarce mereu la izvor pentru a-și potoli setea. În acest sens, Frăsineiul nu este doar o destinație de pelerinaj, ci un spațiu al reînnoirii sufletești și al întăririi în credință.
De asemenea, aceste pelerinaje reflectă o profundă apreciere față de patrimoniul spiritual și cultural al Bisericii Ortodoxe Române. Mănăstirile au reprezentat întotdeauna centre de rugăciune, de cultură și de conservare a identității naționale. Ele au păstrat de-a lungul veacurilor credința, limba și valorile poporului român. Prin apropierea sa constantă de Mănăstirea Frăsinei, domnul dr. Stelian Gomboș manifestă respect față de această moștenire sacră și contribuie, prin mărturia sa personală, la promovarea valorilor creștine autentice.
În același timp, experiența pelerinajului oferă posibilitatea unor întâlniri deosebite cu oameni animați de aceleași idealuri spirituale. Dialogurile purtate în incinta mănăstirii, participarea la slujbele liturgice și comuniunea în rugăciune creează legături sufletești profunde și întăresc sentimentul apartenenței la marea familie a Bisericii. Astfel, pelerinajul nu este doar o experiență individuală, ci și una comunitară, în care fiecare credincios își găsește locul într-o comuniune mai largă, întemeiată pe iubirea lui Hristos.
Privite în ansamblu, pelerinajele periodice ale domnului dr. Stelian Gomboș la Mănăstirea Frăsinei exprimă fidelitatea față de valorile credinței ortodoxe, dorința de aprofundare spirituală și căutarea necontenită a prezenței lui Dumnezeu în viața de zi cu zi. Ele reprezintă o mărturie despre puterea locurilor sfinte de a transforma inimile oamenilor și despre rolul esențial pe care rugăciunea și viața duhovnicească îl au în formarea și împlinirea persoanei umane. În liniștea binecuvântată a Frăsineiului, fiecare revenire devine un nou început, o nouă treaptă pe calea apropierii de Dumnezeu și o nouă confirmare a faptului că adevărata pace se găsește acolo unde sufletul se întâlnește cu Creatorul său.
