Când te documentezi un pic despre Marty Supreme (2025), pare să urmeze rețeta clasică – cum ajungi să ai super-succes, eventual cu un obstacol-două, pe care le pui în trailer ca fiind ceva mai speciale, dar bătălia e simplă (învingi rapid).
Nu țin minte să fi văzut în ultimii ani un film în care să fiu atât de absorbit.
A intrat în mine, m-a pătruns prin toate celulele.
Nu știu cum au jucat actorii, nu reușesc să îmi dau seama, pentru că nu îi vedeam extern „ah, aici face o figură, joacă teatru, oare joacă bine sau rău?”. Nu ajungeam niciodată în acest moment, să mă întreb dacă joacă bine. Eram super-atent la film, în stare, mă simțeam parte din film.
Singurele momente când am ieșit din stare erau la unele melodii, mă gândeam, „da, îmi place cântecul ăsta”.
Cel mai bun film pentru mine din ultimele 12 luni, și clar în topul filmelor all-time.
Nu e neapărat un film de cinema, dar eu aș recomanda să îl vedeți la cinema.
PS: Asociez „marty” cu „martyr”.
