Asociația Studenților Creștini-Ortodocși Români Filiala Constanța (ASCOR Constanța) au organizat prima conferință a Postului Nașterii Domnului.
Pe 9 decembrie 2025 a avut loc conferința „Pildele Domnului – Călăuză spre ieslea Betleemului”, susținută de părintele Andrei-Alexandru Bădilă, preot slujitor al parohiei Metamorfosis – Schimbarea la Față a Mântuitorului, Biserica Greacă, Constanța.
Conferința a avut loc la Sala Magna, Palatul Arhiepiscopal (str. Arhiepiscopiei, nr. 23).
Evenimentul a fost organizat cu binecuvântarea IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.
Mai jos, notițele mele de la eveniment.
Notițe:
Împărăția Lui Dumnezeu trebuie luată ca un asalt. Mântuirea nu e neapărat un sprint, ci mai degrabă un maraton.
În perioada Triodului avem învățături dense din punct de vedere Teologic.
Săptămâna Mare – fiecare zi aduce o nouă lecție.
În perioada imediat de după Paște începe Evanghelia după Ioan.
La începutul anului bisericesc, Biserica subliniază o singură idee, pe care o expune iar și iar.
Învățătura nu trebuie neapărat să intre la minte, cât la suflet.
Asemenea pașilor unui copil, care e învățat de părintele său ce are de făcut.
Parabolele sunt un răspuns la o întrebare. Întrebările pot fi de două tipuri: cu răspuns imediat (întrebări de tip Cât e ceasul, Ce tren merge înspre gară, întrebări științifice de tipul Ce spune teoria gravitației), dar și întrebări existențiale (au făcut subiectul cercetării pentru poeți și scriitori, întrebări la care nu putem găsi ușor răspuns; ce e iubirea? ce e viața? care e scopul vieții? ce urmează după viața aceasta?).
La întrebările existențiale putem să răspundem prin a le ignora, prin a răspunde exhaustiv, a da toate explicațiile, să îmbăiezi acest răspuns în valurile vieții (să nu dai un răspuns geometric, ci un răspuns fluid). Să încerci să povestești, și fiecare să înțeleagă ce poate. Acestea sunt parabolele.
Istoria parabolelor o aflăm din perspectiva Sf. Evanghelii a lui Marcu.
După începutul activității în Capernaum, Mântuitorul atrage și oameni bine-, dar și oameni rău- intenționați în audiența Lui. Din cauza celor care îi caută nod în papură, Mântuitorul apelează la pilde.
După minunea cu slăbănogul din Capernaum, fariseii întreabă despre cum se poate spune că sunt iertate păcatele. Sau îl întreabă Pe Iisus despre ucenici de ce nu postesc. Apoi ceartă Mântuitorul și Apostolii că culeg spice în ziua Sabatului. Apoi, îl pândesc la intrarea în sinagogă, și stau să vadă ce va face Mântuitorul. Mântuitorul săvârșește minunea, îi dă o șansă la viață în interiorul Casei Domnului. În afara Templului, Mântuitorul completează moartea Mântuitorului.
Pentru urechile fariseilor, parabolele sunt snoave în vânt. Pentru cei care îl ascultă, înseamnă mai mult decât altele.
Pilda semănătorului este singura care primește explicată, chiar de povestitor.
Cum trebuie să fie inima cuiva care ascultă un cuvânt la biserică?
Poate fi asemenea pământului bătătorit. Aceia care nu vor să audă de răspunsuri. Problemele existențiale nu există pentru aceștia. De asemenea, caută nod în papură.
Sămânța care a căzut în loc pietros. Când apare arșița, un necaz, sau o lacună în viața lor, sau nu se află în mediul social potrivit, și se dau în lături.
Sămânța căzută între spini – oamenii care combină Calea Lui Hristos cu grijile vieții. Grijile vieții devin puternice și își pierd credința.
În fine, cei care ajung la vârsta bărbatului desăvârșit, și urmează credința.
Următoarele trei pilde pe care le auzim la începutul anului bisericesc. Exemplu pozitiv – pilda samarineanului milostiv. Negativ – pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr; de asemenea, pilda bogatului căruia i-a rodit țarina.
Pilda bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr – doi oameni în condiție socială total diferită. Un bogat cu o viață plină de desfătări, și un sărac în lipsuri. Lazăr e purtat de îngeri în sânul lui Avraam. Bogatul ajunge în iad, săracul ajunge în rai. Oricât de nedreaptă ar fi viața, există o răsplată ulterioară. Există un Judecător care nu poate fi mântuit. Bogatul nu își acceptă condiția, și nu vrea ca alți frați ai săi să ajungă în aceeași situație. Urmează dialogul cu Avraam. Bogatul nemilostiv, oricât de egoist ar fi, ținea la familie.
Bogatul căruia i-a rodit țarina nu avea cineva la care ținea. După binecuvântarea ca pământul să rodească mai mult decât se aștepta, bogatul vorbește singur în turnul în care se afla.
În loc să construiască alte hambare, lângă acelea, el vrea să le dărâme pe cele vechi, pentru a nu irosi pământ arabil. Îngerul îi comunică că noaptea vor lua sufletul, și toate acestea ale cui vor rămâne. Concluzia – așa se întâmplă cu cei care își adună comori pe pământ.
Pilda samarineanului milostiv – situația, contextul istoric care se crease între samarineni și iudei. Samarinenii fuseseră cuceriți în sec VIII-lea de asirieni. Exista o ură de neam între iudei și samarineni. Samarineanul petrece cu cel căzut între tâlhari prima seară, cea mai dificilă în întreținerea persoanei. Hangiul păsuiește, a doua zi, samarineanul cu plata cheltuielilor. E minunea care aduce noi minuni. Milostenia samarineanului aduce o altă milostenie.
În una din duminicile din decembrie, acum mulți ani, părintele a fost la biserică cu părinții. Din cauza zăpezii, însă, mașina nu mai pornea. La semafor, când a vrut să plece de pe loc, nu a putut. Un tânăr din spate, lasă geamul jos și jignește persoanele. Tatăl se uită la el și îi răspunde – nu puteam să stau acasă. Îmi cer iertare. Tânărul a tăcut, și a zis – da, și eu îmi cer iertare. O întâmplare care a prevenit un răspuns negativ. Despre asta e tot ce se spune în toate parabolele.
Există adevărul că bunătatea schimbă realitatea.
În același timp cu aceste virtuți – cele care ne țin departe de alte păcate. Exemplu de păcate – mândria, egolatria, egocentrismul. Gândirea ne poate duce o trăire departe de duhul Bisericii. Nu este suficient să fii om bun pentru a te mântui. Mântuirea nu se obține doar prin efortul propriu. Este un dar al Lui Dumnezeu, care se revarsă asupra noastră în Biserică prin Sfintele Taine.
Nu spunem că Raiul e dominat de ortodocși, sau doar de ploretari, sau de oameni săraci.
Însă e important să fim aproape de Biserică.
Există și parabola celor poftiți la ospățul cel mare. Un om a chemat prietenii la ospăț. Omul bogat se duce, trimite sluga sa, adună săracii și îi cheamă la ospățul său. Este exact ce facem când mergem la biserică și auzim glasul preotului care spune „… să vă apropiați”. Nimeni nu vine uneori. Asta duce la o alienare. Numai în singurătate nu poți avea parte de comuniune. Renunți la posibilitatea de a te întâlni cu Cel care te-a invitat, dar și cu alți invitați.
Când intri în biserică, te întâlnești cu necunoscuți, iar la ieșire nu simți că cei de lângă tine sunt necunoscuți, ci fratele tău.
Toți suntem frați, indiferent de treapta de slujire pe care ne află. „Pace ție cititorule!” „Și duhului tău!”. Primește răspuns.
Mântuitorul ne dă pilde pentru a ne face să fim mai buni, să urmăm exemplul pe care Iisus L-a arătat oamenilor. Iisus S-a născut într-o peșteră, nu în iesle.
Iisus S-a născut în peșteră, a fost adormit ulterior într-o iesle.
Peșterea de îngropare era făcută de mâna omului, avea două cameră – una de tip osuar, și una îndepărtată în care avea acces doar prietenii mortului. O perioadă trupul mortului era uns cu ulei/mir bun.
Peșterea cu locul Nașterii era naturală.
Vino, Iisuse, în inima mea, ca într-o iesle săracă! – Dar oare cum este inima sufletului nostru? Este bine pregătită să Îl primească pe Iisus?
Sesiune Q&A:
Dilemă – De ce Biserica repetă problema bogăției/săracilor în fiecare an? E un aspect important.
Cum să te mobilizezi să reușești să ții post de mâncare? Mai important decât postul alimentar este postul sufletesc. E mai important ce iese din inima omului decât ce intră în trup. Înfrânându-ne de bunăvoie, arătăm că nu suntem dependenți de mâncare/băutură. Dacă îți este greu, e mai bine să începi cu postul adevărat, și să adaugi postul alimentar ca o cunună. După măsura posibilităților. Când ești atent la țelul vieții tale, nu te uiți în stânga și dreapta, să vezi ce fac cei răi, felul în care uneltesc împotriva ta.
Ultima treaptă a dragostei – dragostea cea față de vrăjmași. Ea izvorăște din dragostea Lui Hristos.
De ce nu menținem Postul tot anul? Postul e ca o scară – trepte. Începe postul, urci o treaptă. E important să rămâi în starea de bine și după post.
Perioada de post – e bine să ne unim în rugăciune.
În ziua de astăzi mai sunt de actualitate Parabolele? Sunt de actualitate dacă le explici cum trebuie și arăți și detaliile.
E bine să ai gândire critică – să nu crezi că ai înțeles totul la o primă lectură, și să descoperi noi sensuri.
Subiectul parabilelor se întâmplă în zilele noastre.
Bogatul nebun nu își dă seama că strânge fără sens.
Cum se pot implica tinerii din Biserică pentru a fi un anturaj bun pentru ceilalți?
Mântuitorul ne cheamă pe fiecare și ne spune – Voi sunteți lumina lumii, voi sunteți sarea pământului.
În primele secole veneau mulți oameni la credință. Asta fiindcă nu vorbeau cuvintele, ci faptele creștinilor.
Oamenii vedeau că oamenii intră la Sf. Liturghie cu anumite îngrijorări, și ies fericiți la finalul Slujbei. Se împărtășeau cu Hristos și luau din bucuria Lui.
Există conceptul în Biserică de Liturghia de după Liturghie. Contează să pui în practică ceea ce trăim în Biserică.
