Când te gândești la Moș Crăciun, te gândești la Coca-Cola.
Cadou special? Vine în minte „Zahăr”.
Rude în vizită (sau tu le vizitezi)? Cadou ceva dulce.
Așteptare și expectativă? Ciocolată cu lapte, nu broccoli și avocado.
E foarte greu să scapi de asocieri de genul acesta, și atâta timp cât „zahăr” = „ceva bun, de excepție, o ocazie”, vor fi amintiri frumoase, în plus față de senzația zilnică.
Soluția, cum o văd eu, e zero zahăr, să nu îți dea adicție.
Poți încerca să mai mănânci câte 2-3 bucățele de ciocolată neagră la câteva zile, dar pentru mine asta pare mai chinuitor decât să nu mănânc zahăr deloc.
Prefer câte-un lapte cald cu cacao (fără zahăr, sau foarte puțin zahăr), periodic.
Dar ai atâtea trigger-e (puncte de pornire, cârlige) în societatea contemporană pentru „pro-zahăr”, că e foarte greu să aplici.
Ciocolata Milka e mai bună ca un brand mai slab (ciocolată cu puțină cacao în ea, și multe e-uri), ciocolata neagră e mai bună ca Milka, să nu consumi deloc zahăr e optim.
Și extrem de greu.
