Arte – un nou început

Sunt în prima zi la Năvodari, după aproape 2 ani de București. Și m-am tot gândit să lansez un proiect, în care să mă axez pe arte. Mai jos, detalii despre proiect.

Site-ul unde voi posta este cel curent – https://olivian.ro/arte/.

  • Aproape tot ce fac pe blogul-părinte al acestui site – Olivian.ro – ține de rațional și structură. Chiar și recenziile de filme, spectacole și cărți, sunt o critică, nu o creație. Alteori dau soluții practice și pragmatice. Și aproape nicăieri nu îmi dau voie să mă joc, să explorez lucruri noi.
  • Am încercat acum mulți ani să fac desene pe blog folosind un telefon mobil și un pen. Problema e că și calitatea hardware lăsa de dorit (penul era foarte gros, nu era o peniță, desenai aproape cum ai desena cu o cretă sau cu degetul), dar și interesul și priceperea mea nu erau la cote maxime. Și nu știam ce să fac cu desenele acelea. Uneori, le foloseam ca ilustrații pentru articolele de pe blogul de față. Alteori, voiam să le separ de blog, așa că am creat un blog nou, oliii.com (acum nu mai e activ), pentru că pe blogul principal nu se potriveau (desene ca niște mâzgăleli, și cu frecvență ridicată). La un moment dat, am renunțat la blogul respectiv, și am abandonat proiectul. Nu mă motiva. Nu știu ce nu găseam, dar nu ajunsesem la rezultat.
  • Acum am decis să reiau procesul, am creat site-ul curent – https://olivian.ro/arte/. Mă gândisem și la un wordpress.com, dar e mai eficient (ce cuvânt, pentru arte!, ca și performanța!) așa. Dacă recent am început viața într-o localitate nouă, acum încep și o nouă activitate.
  • Separ ce postez pe blogul curent (olivian.ro) cu celălalt blog (https://olivian.ro/arte/), nu pentru că bănuiesc că postările de pe https://olivian.ro/arte/ nu vor fi calitative mult timp, ci pentru că *știu* asta – de acum încolo, multă vreme va fi doar un experiment. Vreau să mă pot juca fără temeri.
  • Vreau să postez, pe blogul dedicat artelor, lucruri create de mine. Mă gândesc la scenarii de film, poate poezie, poate nuvele. Desigur, niște desene. La un moment dat, poate și ceva compoziții audio. Poate ceva caligrafie. La filme, procesul tehnologic e deocamdată prea complicat, vreau să dedic doar câteva ore pe săptămână pentru tot procesul (scenarii / desene / audio merg rapid; creare și editare video, mai greu).
  • Consider că am nevoie de a ieși din ciclul – analiză / structurare / critică / evaluare / sinteză / precauție – și să intru, spre explorare, și în alt ciclu – creație / compoziție / testarea apei / curaj. Și mai vreau să îmi educ gusturile – al frumosului prin creații vizuale și cel acustic prin încercări de a crea sunete / compoziții / melodii. Îmi e utilă trecerea asta.
  • Ca motiv al încercării curente, am avut mai multe surse:
    • Șerban Alexandrescu a spus cândva (toamna 2001; citatul e foarte aproximativ), la o școală pentru studenți organizată de VIP Business Club, că o persoană care lucrează într-un mediu creativ, are nevoie de încărcarea resurselor, are nevoie să consume artă ca să poată fi creativă. Dacă doar lucrezi, nu mai ai resurse, trebuie să și consumi. Iar eu adaug – să și creezi, și să înveți din creație.
    • În “De la noi la Cladova” de Gala Galaction: preotul Tonea spune o rugăciune frumoasă, în care îi cere Divinității să fie puternic, fără sa fie dur, și să fie blând, fără să fie moale. (citat aproximativ). Pentru a ajunge la un astfel de echilibru, arta consider că ajută.
    • O discuție cu o persoană la care țin mult, care m-a sfătuit să dau poeziei o șansă.
    • Am urmărit acum ceva ani un interviu cu IPS Bartolomeu Anania despre traducerea realizată de el a Sfintei Scripturi. Și spunea că consideră că întreaga activitate de până la acel moment a fost o pregătire pentru traducere. Cam așa văd și încercările mele.
    • Seth Godin: “I believe that everyone should write in public. Get a blog. Or use Squidoo or Tumblr or a microblogging site. Use an alias if you like. Turn off comments, certainly–you don’t need more criticism, you need more writing.”
    • Sfatul în carieră al unui amic, care mi-a sugerat că am nevoie de 3 puncte de sprijin în carieră. Consider, acum, că am două puncte – comunicare structurată și partea tehnică (SEO e la îmbinarea din cele 2; UX e comunicare structurată; WordPress e tehnic), și m-ar ajuta comunicarea nestructurată și locul de joacă.
    • Un gând despre o întâmplare din copilărie. Citeam “Universul copiilor” și era în revista aceasta câte-o bandă desenată cu două personaje amuzante – Bubu și Clementina. Și la un moment dat am trimis o scrisoare pe adresa redacției către Clementina. Trece ceva timp, și primesc o scrisoare acasă cu “Da, aș vrea să vorbim” de la o fată de prin Timișoara, parcă. Ce m-am mai frământat. De ce îmi scrie? Mie nu îmi scria nimeni! Și întrebări, și dileme, ce să-i zic? Mai făcuse și o eroare gramaticală în scrisoare. Nici nu știam de ce mi-a scris. După un timp, am pus lucrurile cap la cap, și m-am uitat în numărul anterior din revistă, și am găsit numele meu la “Cereri de corespondență”, probabil cineva din redacție a făcut asta în urma scrisorii mele către Clementina. Cert e că nu m-am învrednicit să dau un răspuns fetei care îmi scrisese, lucru pe care l-am regretat ulterior. Și sunt și alte lucruri neîncercate pe care le regret, într-o măsură mai mare decât pe cele încercate și ratate. Am amintiri vii cu erori pe care le-am făcut – primul meu referat citit la școală, prima mea prezentare în public, primul meu examen oral, prima plecare din Năvodari, pe cont propriu, prima sesiune de comunicări științifice, primul meu album foto. Am regrete cu unele încercări. Dar am regrete mai mari cu multe neîncercări.
    • Un citat: “I feared releasing something unimportant, so I didn’t release anything at all.” (Derek Sivers).
    • Se întreba odată Gabriel Liiceanu cum intră spiritul în lume, pornind de la unele discuții cu Constantin Noica, și a ajuns la concluzia (link » – se încarcă greu contributors.ro în perioada asta) că prin cărți (el ocupându-se cu editarea de cărți). Dacă citești cărți, capeți spirit. Nu cred asta, cred că prin toate formele de artă, și, mai mult, prin cum trăiești, dacă faci sport, dacă te plimbi prin aer liber, dacă lucrezi, dacă ajuți, cam prin orice activitate o faci spiritul intră.
    • Un curs de scenaristică recent. A rezultat un scenariu, propriu și personal (rafinat de către Vlad Trandafir).
    • O combinație între mai mult timp liber vs. mai puține activități în care mă pot implica fizic, la Năvodari.
  • Am dubii dacă să fac blogul ușor de descoperit în Google sau nu. Am decis, deocamdată, că “da”.
  • Voiam o vreme să asociez articolului clipul cu “Mi scusi!”. Am decis să nu fac asta, e ca și cum spui “Scuze!”, și faci o acțiune fără să îți pese. Dacă nu ai motive bune să faci o acțiune, nu îți cere scuze, ci nu mai fă acțiunea. Dacă ai motive bune pentru acțiune, nu îți cere scuze, fă acțiunea și anulează scuzele. Nu are sens să îți ceri scuze înainte de un proiect.
  • Ilustrez articolul de față cu un desen de pe Flickr. Doresc să încep pozitiv și puternic, chiar dacă e o mică inadecvare. Îmi pun tocuri, dacă sunt prea scund, la evenimentele oficiale importante, și, după eveniment, merg pe terenul de baschet. E loc și pentru antrenament, și pentru tocuri. De văzut și poza aceasta »
Niko Nyman - Hand drawing
Niko Nyman – Hand drawing, https://flic.kr/p/DYfkW
Partajază pe:

Lasă un comentariu