Văd uneori oameni trăind intens,
Asta mă face să mă mir imens.
Este oare doar o exprimare?
Sau chiar e o trăire tare?
Nu știu despre profunzime,
Mă mir însă o mulțime.
Mă miră să văd curaj,
Al puterii apanaj.
Căci când te eliberezi,
Vocea ta o re-creezi,
Și dai voie tuturor,
Să îți zică: „Uimitor”.
E uimitor să vezi emoții,
Să treci prin tăvălugul roții,
Să ai puterea exprimării,
Și bucuria vociferării.
Exprimarea e putere mare,
Te lasă în încântare.
Mie mi-e frică de exprimare,
Stau închis în izolare,
Iar cușca gândului meu,
O protejez cam mereu.
Dacă însă te exprimi,
Vei atrage noi mulțimi,
De oameni care te susțin,
Eliberarea de auto-chin.
