Hip-hopper-ilor le plac rimele,
Unuia îi zice „Rimaru”.
Dar am auzit odată un publicitar,
Un domn care se ocupă de creația de publicitate,
Spunând ceva în genul:
„Câte reclame cu rime știți?”.
Și sunt de acord cu asta.
Da, o poezie cu rimă sună bine,
Dar uneori te forțează la compromisuri,
Trebuie să pui un cuvânt din cele 3-4,
Ai nevoie de o propoziție mai scurtă sau mai lungă.
Nu am nimic împotriva lor,
Doar consider că rima nu are o valoare atât de mare,
Și mă simt mai coerent când scriu în vers alb.
Altfel, riști să scrii poezie fără fond,
Să scrii versuri, chiar dacă nu ai ceva semnificativ de zis.
Aceeași problemă și cu limba engleză,
Care e posibil să fie mai bogată în cuvinte ca limba română,
Dar ce folos dacă vocabularul meu e limitat?
Dacă am ceva important de zis, prefer româna.
