Bună, discut în acest mesaj despre des întâlnitele texte: “Urmărește-mă pe Twitter” și “Distribuie pe Facebook”.
1. “Urmărește-mă pe Twitter”
Conform DEX ’98, verbul “a urmări” se referă la:
URMĂRÍ, urmăresc, vb. IV. Tranz. 1. A merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva (pentru a supraveghea, pentru a ajunge, a prinde). ♦ A ține pe cineva sub observație; a supraveghea. ♦ A face demersuri judiciare împotriva cuiva. 2. A se conduce după un anumit principiu, după o anumită concepție călăuzitoare. 3. A însoți pe cineva sau ceva cu privirile, cu gândul. ♦ A privi ceva în mișcare, în desfășurare. 4. Fig. A obseda, a chinui, a tortura. 5. A studia o problemă, o temă, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic). ♦ A asculta cu atenție o expunere orală, executarea unei compoziții muzicale etc. 6. A avea drept scop, a tinde la… – Urmă + suf. -ări.
Dacă citim cu atenție, o să observăm că sensul dorit de textul “urmărește-mă pe Twitter” e mai degrabă negativ – supraveghere, ținere sub observație.
Și noul Dicționar al limbii române are ca prim sens:
A URMĂRÍ ~ésc tranz. 1) (ființe) A ține mereu în câmpul vizual, mergând pe urmă. ~ hoțul. 2) A privi cu atenție. ~ o emisiune. 3) (despre gânduri, sentimente, imagini etc.) A preocupa în permanență și complet; a obseda; a stăpâni. 4) A supune unor observații (cu gândul); a examina. ~ cursul evenimentelor. 5) jur. (persoane sau fapte) A supune prevederilor legii. 6) A avea drept scop. ~ instituirea unui cenaclu. /urmă + suf. ~ări
o exprimare mai degrabă negativă.
Pentru mine, e o exprimare mai degrabă neglijentă, care “a prins”. Sensul exprimării nu are însă, pentru mine, conotațiile dorite.
Cum se poate rezolva problema (dacă ea e reală)?
a. Nu mai urmărim persoana, ci ce rezultatele eforturilor ei:
De observat că sensul negativ dispare dacă se referă la un gând / idee, pe principiul “Urmărește ce scriu pe Twitter”:
- “A studia o problemă, o temă, activitatea cuiva etc. cu un anumit scop (practic). ♦ A asculta cu atenție o expunere orală, executarea unei compoziții muzicale etc” și
- “A privi cu atenție. ~ o emisiune”.
b. Dacă într-adevăr ne pasionează o persoană, o “urmăm”, nu o “urmărim”:
Astfel, textul devine “urmează-mă pe Twitter”, pe principiul “lider și persoana care îl urmează”, nu “lider și persoana care îl urmărește”.
2. “Distribuie pe Facebook”
Dacă folosești funcția de partajare standard a Facebook și alegi ca limbă în pagina curentă limba română (ai în stânga-jos opțiunea de alegere a limbii, pentru cazul în care nu folosești deja Facebook în română, caz în care devine inutilă), Facebook sugerează să numești butonul de partajare a paginii curente ca “Distribuire”.
În primul rând am o mică problemă cu definiția din DEX a cuvântului a “distribui”:
DISTRIBUÍ, distríbui, vb. IV. Tranz. A împărți ceva în mai multe locuri sau la mai multe persoane, dând fiecăreia una sau mai multe părți; a repartiza. – Din fr. distribuer, lat. distribuere.
Problema e că e o diferență între:
a. A distribui / împărți / repartiza o sarcină la 10 oameni, o pâine la 4 persoane, un teren la trei frați (în principiu, fie că ei vor sau nu, mesajul ajunge la destinatar); exemple de distribuire în online: un email ajunge la 3 destinatari în cele mai multe situații – pot fi destul de sigur că mesajul meu a ajuns; și
b. A partaja / împărtăși lumii cunoștințele mele, cu comunitatea din care fac parte grădina nepunând gard în jurul casei; exemple de partajare în online: îmi fac un blog pe care scriu, public un articol online pe site – nu sunt sigur că mesajul meu ajunge la un anume destinatar, și nu sunt sigur că mesajul e citit de cineva;
Diferența între “a distribui” și “a partaja” ține așadar de felul în care e primit mesajul – “partajând” o idee, poate fi primită sau nu, iar “distribuind-o” în principiu acea idee ajunge la destinatar.
Ei bine, pe Facebook, eu “partajez” o idee. Dacă pun ceva pe wall-ul propriu, prin “partajarea” unui lucru, nu e deloc sigur că mesajul meu ajunge la toată lista mea de prieteni. Unii poate nu verifică contul și după câteva zile mesajul nu mai e vizibil, alții nu citesc decât câteva mesaje recente și al meu le scapă, fiind un pic mai vechi față de momentul citirii, unii poate au ales să nu apar în news feed-ul lor. Și lista poate să continue.
Dacă aș vrea să “distribui” ceva pe Facebook, aș trimite un mesaj în masă pe un grup, pagină sau la prietenii din lista mea. Șansele sunt mult sporite ca acel mesaj să fie citit – l-am repartizat mai bine.
Prin “partajare” / “împărtășire” însă eu pun un lucru pe Internet. Dacă e citit – bine -, dacă nu – iară bine.
Cam așa văd eu “a distribui” vs. “a partaja”.
PS, 2022.06.24: Urmăritori, adepți, follower(ș)i:
Un caz interesant este cel al substantivului urmăritor (cu corespondentul feminin urmăritoare), pe care dicționarele noastre îl definesc în cheie preponderent negativă, ca evocînd un scenariu al amenințării: „persoană care urmărește pe cineva (pentru a supraveghea, a prinde, a aresta)” (DEX).
Pana la urma cum a ramas … “urmează-mă pe Twitter” sau “urmareste pe Twitter” cum e scris la tine in header ???
Salut,
Mersi frumos de mesaj.
Aș vrea să îmi fie facil să editez tema, din păcate nu îmi e, și nici nu insist prea mult, pentru că mă gândesc, oricum, să o schimb. E o problemă, dar minoră, și ia ceva timp de rezolvare, așa că, deocamdată, las așa.
Între timp, rămâne să faci ce zice blogul, nu ce face blogul. :)