Mie unuia îmi place mult “Jurnalul fericirii” de Nicolae STEINHARDT. Fiind însă o carte pe temă (în principal) ortodoxă, poate fi ofensator să recomanzi o carte religioasă.
Recomandarea mea ar fi cartea a doua în topul preferințelor mele, anume: “Essentials of Understanding Psychology” scrisă de Robert FELDMAN.
Cartea a apărut în mai multe ediții.
De ce îmi place cartea?
- E scrisă într-un limbaj ușor de înțeles;
- Deși se presupune că e sintetică, mie, dimpotrivă, mi s-a părut foarte comprehensivă, are sute de pagini în format (aproape de) A4, când am citit-o, una din primele ediții (a patra, acum a ajuns la a noua), mi-a luat cam două luni să o citesc;
- (eu unul consider că) Înveți multe despre oameni; mi-a fost foarte utilă;
- Autorul are abilitatea de a înțelege cititorul și am învățat inclusiv cum să înveți (așa debutează cartea – cum să citești și să înveți din ce citești); am avut senzația că autorul aplică, el însuși, din lecțiile pe care le oferă.
Spor la citit!
Interesant. Totusi, cum poate fi ofensatorare o recomandare a unei carti ? Fie ea religioasa sau nu. Mai ales una de referinta. Si e trist daca spui “singura carte” :)
Da – e o carte de referință;
Da – e o carte religioasă;
Da – e ofensatoare;
Motivul pentru ultima afirmație? O carte despre religie pornește de la niște premise – există Dumnezeu, autorul crede în existența lui Dumnezeu, autorul se adresează unor persoane care fie deja cred în Dumnezeu, fie vor să creadă în el; așadar, o primă problemă a unei cărți cu caracter religios e că pornește de la premisa că cititorii vor să afle despre religie; da, e OK pentru mine să consider “Jurnalul fericirii” ca fiind cea mai bună carte; dar să o recomand altora spre lectură? Mai degrabă nu;
Al doilea motiv pentru care “Jurnalul fericirii” și o carte cu caracter religios poate fi ofensatoare e caracterul exclusivist al multor religii, inclusiv ortodoxia. “Ori ești cu noi, ori nu”; “Ori ortodox, ori adventist”; separarea de obicei e mai agresivă de atât “Cuuuuuum? Să citesc eu așa o carte???”; așa că să spui unei persoane de altă confesiune să citească o carte ortodoxă, poate fi o ofensă; așadar, nici din acest motiv nu recomand oricui cartea;
Legat de “e trist daca spui “singura carte”” – mie îmi place un film – “Le notti di Cabiria”, două cărți (le ai mai sus), nicio piesă de teatru, foarte puține experiențe de viață, foarte puține din multe domenii. Motivația mea? Nu am una, pur și simplu simt că am doar o carte de recomandat și încă una care îmi place; așa sunt eu; :) Dacă ar fi să justific, aș menționa principiul lui Pareto, care zice că 80% din rezultate sunt obținute cu 20% din efort; eu am procentele mult schimbate, 99% din rezultate se obțin cu 1% din efort (la 100 de cărți găsesc una care îmi place, la 100 de filme am unul favorit ș.a.m.d.).
Mersi de comentariu.
:)
Mersi de raspuns. Nu sunt de acord. As putea sa-ti recomand 100 de filme si sa-ti placa toate (pentru 10 bag mana-n foc) :) Ofensator e un cuvant prea dur pentru ceea ce descrii tu (sau poate ar trebui sa citesc respectiva carte :P ).
Am văzut peste jumătate din IMDb Top 250 și în general am văzut destul de multe filme. Îmi place unul.
Discuțiile despre religie pot ofensa. Nu pot recomanda tuturor să citească o carte religioasă. Nu pe toată lumea, dar sunt persoane pe care le-ar ofensa.
Daca recomand Biblia cuiva il ofensez? Mi s-a oferit si Coranul, cum am oferit si eu Cartea Sfanta unor musulmani. Nici ei, dar nici eu nu ne-am simtit dubios. Care s-ar simti ofensati sunt probabil unii protestanti cu o pregatire psihica ce lasa de dorit. Sau ateii frustrati (mai mult decat e cazul).
1. Legea română interzice prozelitsmul; http://dexonline.ro/definitie/prozelitism
2. Religia și politica sunt subiecte tabu în societate; da, poți vorbi despre opinia ta politică și despre crezul tău religios, dar e impoliticos, de obicei se ajunge la poziții fundamentale (stânga vs. dreapta; o religie vs. alta; ateism vs. agnosticism; etc.);
3. Biblia nu e orice carte; da, poți ofensa dând Biblia;
4. Ăsta:
” Care s-ar simti ofensati sunt probabil unii protestanti cu o pregatire psihica ce lasa de dorit. Sau ateii frustrati (mai mult decat e cazul).”
e un atac inutil la persoană;
Așa cum tu ai niște credințe, alții au alte credințe; eu dacă îți dau ție o carte care pornește de la premisa că Dumnezeu există, tu poți fi ofensat; realmente e posibil să nu găsești nimic util în carte, pentru că nu ești de acord cu premisa însăși;
5. Generalizarea:
“Daca recomand Biblia cuiva il ofensez?”
nu mi se pare utilă; da, în general nu ofensezi făcând cadou o Biblie; dar dacă dai 1.000 de Biblii vei ofensa mai mulți oameni, decât dacă le dai o carte fără mesaj religios; atâta tot;
6. Eu vreau să ajut cumva lumea; dacă pot să fac asta fără să ofensez, fac (recomand Essentials…); dacă situația nu permite să recomand direct o carte fără să ofensez (Jurnalul…), fie zic doar “asta e cartea MEA favorită, e treaba ta dacă o citești sau nu”, fie nu o recomand deloc și nici nu o menționez;
Așa văd eu lucrurile. :)
Em, sunt de acord cu justificarile lui Olivian :)
Problema nu e ca ei sunt atei, ci ca sunt frustrati (mai mult decat ar trebui sa fie) din privinta asta. Iar protestantii aia la care m-am referit sunt aia de pe la tara, sau tiganii botezati cu tot neamul pentru te miri ce facilitati. Cred ca astea doua sunt exemple de prozelitism. Cel putin in Romania, la dezbaterile care au avut loc, ortodocsii au fost mai moderati. Dar repet, cuvantul dezbatut este “ofensator”. Subiect interesant si delicat, o sa fac niste “cercetari” personale in privinta asta.
PS Eu nu m-am referit la faptul ca daca as oferi Biblia pentru lecturare, as face-o la modul “ia de aici credinta adevarata ca a ta e falsa”
Casa Domnului are multe camere.
“Cel putin in Romania, la dezbaterile care au avut loc, ortodocsii au fost mai moderati.”
Titlul articolului meu e “oricui spre lectură”. Da, unui ortodox îi recomand cartea “Jurnalul…”. Dar nu oricui.
Eu nu m-am referit la faptul ca daca as oferi Biblia pentru lecturare, as face-o la modul “ia de aici credinta adevarata ca a ta e falsa”.
Casa Domnului are multe camere.
Dacă vrei să complicăm cu adevărat lucrurile, îți recomand următorul articol al meu:
https://olivian.ro/2011/01/why-cant-one-make-judgments-on-a-person-situation-thing-with-full-accuracy/
Pe scurt, nu există acțiune pozitivă sau negativă. Eu pot să recomand o carte lui X, X o interpretează în felul lui și face o boacănă în urma lecturii. Eu am acționat în cunoștință de cauză și am făcut un lucru bun. Dar rezultatul meu poate fi cumplit. Prin urmare, am făcut un lucru bun sau rău?
Așa că încerc să fiu foarte atent cu “oricui”. Vrei să faci ceva bine și obții, în schimb, niște intenții care îți pavează drumul spre iad. :) Dacă îmi permiți să bag în discuție argumente ortodoxe. :) Glumesc. :)
E mult pentru seara asta. Las pentru maine. Revin :P
Em, prietene se vede ca esti foarte limitat. Da, sa oferi o biblie cuiva poate ofensa, si da, subiecte ca religia sau politica sunt subiecte tabu. Chiar nu inteleg de ce trebuie sa iti explice cineva asta, credeam ca e o chestie al naibii de evidenta
andy, tu esti mai putin limitat sau nelimitat? Cum zice si Olivian in articolul din linkul de mai sus, depinde de context.
In alta ordine de idei, am pus intrebari in stanga si in dreapta, si lumea zice ca nu s-ar simti ofensata daca i s-ar recomanda o carte, un jurnal al vreunui evreu convertit la ortodoxism in timpul petrecut inchis.
Am vazut ca Biblia acum se gaseste la orice toneta cu ziare. Si ca in fiecare an, de Paste, se dau filme cu Iisus. Astea nu ofenseaza?
Pana la urma, “extista un singur adevar, cel dictat de propria constiinta!”
Daca eu nu stiu sa citesc, m-as simti ofensat sa-mi fie recomandata orice fel de carte.
Avand discutia asta – politically correct- mi-am adus aminte de un filmulet vazut pe yt in urma cu ceva vreme. M-am stricat de ras atunci. M-a amuzat si acum. Il impart:
https://www.youtube.com/watch?v=f6VfWh1atU4
Em, tare clipul. :)