Opinii ortodoxe adânc formate

Am un amic care mă întreabă uneori lucruri despre ortodoxie, și uneori pun capul în cutie, ca un struț, și fie îi dau un răspuns foarte sumar, fie nu îi răspund, fie îi spun că nu știu.

Sunt ortodox, am unele lecturi în domeniu, am participat la unele evenimente, dar refuz să mă exprim.

Uneori postez pe Rost Online, postez pe grupuri de discuții Yahoo!, dar e excepția că postez un comentariu.

De ce și ce se poate face?

• Motivul principal e că nu sunt un expert în domeniu. Am pretenția ca dacă spun ceva să fie corect. Or, eu am o formare în domeniul Internet marketingului, iar cunoștințele despre teologie sunt tratate ca hobby. Chiar dacă sunt interesat de subiect, nu sunt nici pe departe la nivelul unui teolog. Este un clip cu Jürgen Klopp – Arsenal – pe tema „Don’t ask me about coronavirus, ask experts”.
• În „La răspântie de veacuri” (Gala Galaction), unul din personaje are posibilitatea de a se întâlni cu o persoană de cultură, faimoasă, pe care o admiră. Refuză întâlnirea, argumentând că dorește să se vadă cu acea persoană când prestigiul va fi pe un nivel similar. Mi-a plăcut mult logica asta.
• Am auzit cândva de o metodă de formare, undeva în perioada Antichității (Grecia, Antichitate), în care ucenicii nu spuneau nimic multă vreme, doar acumulau informații. Poate e fictiv exemplul, dar modelul îmi place. Sunt în acea stare.
• În general, nu scriu pe bloguri care abordează tema religiei pentru că nu am mare lucru de zis. Da, am publicat câteva articole, dar foarte puține, și doar pentru că am considerat că pe un mic segment am venit cu ceva nou (sau de care nu știam eu).
• E un citat care îmi place, dar pe care l-am citit în adolescență, și nu mai știu sursa, posibil Balzac – Cel ce învață, să nu învețe pe alții. Da, dacă înveți pe cineva poți acumula și tu informații mai bine. Da, după ce acumulezi unele lucruri e bine să îți rafinezi metoda de învățare și să vezi ce se cere efectiv pe piață. Pe de altă parte, dacă nu știi mai nimic despre un domeniu, poate fi uneori bine pentru tine să testezi ce știi și, învățând o altă persoană, să știi unde să crești. Dar, întâi de toate, trebuie să fii la un nivel. Or, eu nu consider că am cel nivel pentru a da lecții altora despre ortodoxie.
• Mai e un aspect – în general, nu e dificil să știi ce să faci. Da, te ajută dacă ai studii avansate, dacă ai o cultură bogată, dacă poți raționa bine. Da, toate astea sunt utile pentru a lua decizii mai bune. Dar, în general, nu e greu să știi dacă o anumită acțiune a ta e bună sau rea. Nu ai neapărată nevoie de un doctorat ca să știi ce să faci și ce să nu faci pentru urma calea binelui. Pe de altă parte, dacă te întreabă cineva ceva, ar fi bine ca acel răspuns să fie fundamentat.
• Dacă ar fi să recomand cuiva o apropiere de ortodoxie, aș face-o pe 3 planuri:
  • Pentru întrebări și răspunsuri raționale și logice, îmi place mult de un episcop catolic care postează pe un canal de YouTube întrebări și răspunsuri bine demonstrate – Bishop Robert Barron – YouTube. Unele sunt pentru credincioșii deja convinși, altele sunt însă pentru cei care nu agreează creștinismul.
  • Pentru întrebări și răspunsuri clasice, și pentru a gusta din farmecul ortodoxiei – o carte: „Jurnalul fericirii” de Nicolae Steinhardt.
  • Pentru întrebări și răspunsuri pe tema ortodoxiei, mai moderne, un blog – Jurnaℓ Scoțian | Ioan-Florin Florescu.

PS, 2020.03.06: Comentariu primit – „La pitagoreici – ucenicul trebuia să tacă 7 ani ca să învețe ceva.” (Pitagora)