În perioada Paștilor am făcut o excursie la țară (Curmătură – Buzău, Pârjol – Bacău).
Mai jos, impresii, imagini și video.
Mai multe video-uri (clipurile rulează unul după celălalt):
Impresii:
- Mi-a spus cineva despre viața la țară, în general, că nu poate accepta să nu aibă toaletă și acces la apa curentă. Răspunsul meu e că sunt două lucruri distincte: cum e să trăiești câteva zile în condițiile respective vs. cum e să îți petreci toată viața în acele condiții. E o stare cu totul diferită, cea de turist și cea de locuitor.
- Eram în general, aveam de făcut o compunere, în primele luni de școală – “Ce ați făcut în vacanța de vară?”. Și am scris că am fost cu oile, spre amuzamentul unor colegi. Nu am înțeles ce e ridicol în a merge cu oile, mi se părea ceva foarte potrivit, nu vedeam nimic nelalocul lui.
- Mi se pare interesant să îți aduci aminte de copilărie, prin două ajutoare: imagini (obiecte, locuri) și mirosuri.
- La Năvodari, dacă e soare, plouă sau e furtună, dacă ninge sau e senin contează puțin, atâta timp cât stau în casă sau am de făcut mici drumuri. La țară, dacă plouă sau nu afectează mult ce poți face în ziua respectivă.
- Îmi place să fiu de față la discuțiile altora. Sunt de multe ori studii de caz despre bine și rău, spus de forma unor povești atrăgătoare.
- Câteva discuții cu o localnică, discuții care m-au distrat:
- “Olivian, să nu fumezi, să nu bei, că îți fac rău”. După ceva timp – “Ia zi, ce bei – vin sau țuică?”.
- Două apelative: “fă” și “păpușa”.
- “Aș vrea să merg la biserică, dar nu mai pot”. Soluția mea: “dacă nu mai puteți să mergeți, alergați!” (glumă pe sistemul if you’re homeless, just buy a house – YouTube).
- “Olivian, arăți bine, ești voinic, îți stă bine, ești gras”. “A, m-ați luat pe ocolite, întâi că sunt voinic, apoi gras”. “E de bine”. “A, e grăsime din aceea, bună, grăsime sănătoasă”.
- Unele zone sunt ca un muzeu, case, obiecte. Le-aș vedea într-un muzeu. Cel puțin unul al amintirilor personale.
- La Năvodari nu prea mă zgârii, nu curge sânge. Pe unde am fost se întâmpla destul de frecvent, deși nu am făcut mari activități.
- E plăcut să vezi după ani de zile mărul din care mâncam fructe în copilărie, gutuiul folosit pe post de suport de leagăn, bucătăria în care mâncam și alte asemenea.
- În situațiile de stres intens (conflict armat, de pildă), din ce am citit, contează mult să ai niște lucruri repetate, ca să faci acțiunile în mod automat. Când mergi ca turist, și trebuie să fii atent la tot felul de lucruri, contează să ai obiceiuri deja formate (dimineața faci X, la prânz Y).
- În vacanțe, lecturile nu sunt deloc același lucru cu uitatul la televizor. Poți privi la televizor aproape oricând, nu e nevoie de o stare anume, dar nu poți citi chiar oricând, e o activitate mai solicitantă.
- Când pleci undeva, ai nevoie de soluții de rezervă, de lucruri de umplut timpul. Degeaba îți vine o idee într-o locație fără Internet și unde nu ai alte activități de făcut.
