Interviu despre activitatea mea

Mai jos, un interviu cu activitatea mea.

000-mic

Q: Ce înseamnă munca ta? De ce proiecte te ocupi și cum susțin ele obiectivele de marketing ale clienților tăi?
A:
Ce înseamnă munca mea? Până în 2009 am lucrat în două companii în care se făcea web design, ca om de SEO (optimizare pentru motoarele de căutare). Am început în 2009 să fac câte un audit de uzabilitate (experiența vizitatorilor / navigare în site). Tot de pe atunci, mergând pe experiența acumulată anterior, am început să fac audituri de SEO, și, separat, să fac campanii de SEO. La un moment dat, însă, am pierdut contactul cu piața de web design, și ajunsesem să fac audituri de uzabilitate fără să am expertiză pe partea de realizare site-uri. Așa că m-am apucat de făcut site-uri pe WordPress (platformă de management al conținutului unui site), ca business secundar. Așadar, din 2006 fac SEO, din 2009 uzabilitate, și de prin 2010 fac și site-uri pe WordPress. Lucrurile se leagă între ele, fiecare din punctele respective se susțin unul pe celălalt.

De ce proiecte mă ocup? Marea majoritate a clienților mei sunt IMM-uri, antreprenori. Ca industrii, comerț electronic, imobiliare, medicină, marketing, evenimente, ONG-uri, industria de publishing (publicații online).

Cum susțin activitățile mele obiectivele de marketing? Auditurile de SEO, odată implementate, sunt un pas important în creșterea poziționărilor în Google. Dau sugestii atât pe partea de on-page (modificare site), cât și off-page (linkuri către site). Auditurile de uzabilitate, prin implementare, contribuie la creșterea conversiilor / experiența vizitatorilor. Mă ajută că știu să lucrez în WordPress, pe unele site-uri/bloguri pot face direct implementarea sugestiilor, scăzând costul total (audit + implementare, separate).

Q: Care sunt cele mai frecvente probleme de SEO pe care le ignoră oamenii de marketing?
A:
– O problemă e cum e văzut Google. De obicei, e văzut ca un bloc compact și dur, fix. Și aud despre un sfat de SEO, citesc pe Internet câte ceva, și își auto-justifică acțiuni făcute în scopul creșterilor poziționărilor. Eu văd Google altfel, flexibil și adaptabil, cu evoluție de-a cursul anilor. Uneori, sunt întrebat “funcționează metoda asta în SEO?” Și răspunsul, de multe ori, e “depinde cărei variante de Google te adresezi. Există un Google incipient, apoi s-a dezvoltat, și a mai crescut, și procesul s-a reluat.” Spre exemplu, oamenii pun liste de cuvinte în tag-uri, pentru că, într-adevăr, acum ceva timp funcționa asta. Și pentru că funcționa, există resurse pe Internet care să îți confirme că, la un moment dat, chiar a funcționat. Traseul e, integral, viciat – afli de ceva greșit, cauți pe Internet și găsești articole care susțin teoria, te uiți la competiție și găsești exemple. Și, cu toate astea, soluția poate fi greșită, deși toate indiciile pe care le-ai căutat îți transmit că funcționează.
– Un alt aspect sunt tiparele Google. Oamenii văd o soluție anume în SEO și mă întreabă – “E OK dacă fac SEO prin metoda X?”. Și răspunsul meu este, în multe cazuri: “e bine să vezi asta ca pe un tipar/pattern, integral, în ansamblu, nu punctual. Adică, de câte ori vrei să aplici metoda X, și ce alte metode folosești?”. Spre exemplu, dacă comentezi o singură dată pe un blog, e irelevant pentru Google, nu te ajută, nu îți face rău. E neutru. Nu merită să faci, oricum, asta ca metodă de linkbuilding (obținere de linkuri), dar e neutru. Dacă faci din asta un tipar, și dacă restul metodelor pe care le folosești sunt de același tip, chiar dacă tu consideri că sunt variate, și mai consideri că ai și diversitate, e foarte probabil să întâmpini probleme.
– Câteodată, când vine cineva la mine pentru SEO, mi se întâmplă să văd că a făcut prea mult SEO. Nu e rău să introduci câteva cuvinte cheie în site, dar poți exagera cu asta. Nu e rău să ai un plugin de SEO pe WordPress, e rău dacă îi acorzi o foarte mare importanță. Nu e rău să te preocupe linkbuilding-ul, e rău când a fost făcut să arate “perfect”, și tot profilul tău de linkbuilding are doar linkuri “perfecte” din punct de vedere SEO. În cazurile respective, fac “de-SEO-izare”, anulez măsuri de SEO prea agresive.
– SEO a evoluat spre content marketing, asta e tendința, ăsta e viitorul. SEO “clasic” presupune să obții linkuri către un conținut static de la tine din site. Aceleași pagini, aceleași produse, tu obții linkuri către ele. Content marketing-ul pune accent pe conținut în continuă actualizare. Să vii, mereu, cu lucruri proaspete. Și, cum un rol important îl joacă promovarea făcută de vizitatori, conținutul trebuie să atragă, să placă, să te îndemne să îl trimiți mai departe, prin interesul pe care ți-l produce. Ei bine, content marketingul nu s-a impus încă ca metodă de SEO, deși spre asta se tinde.

Q: Ce cuprinde un audit de usability? Ne poți da un exemplu? Altex versus Emag în analiza ta din februarie? Ce se poate învăța dintr-un exemplu ca Altex în legătură cu managementul experienței consumatorilor?
A:
Ce cuprinde un audit de usability? În proporție de 95%, conține critici și lucruri de îmbunătățit, restul fiind menționarea aspectelor pozitive importante. Mă axez pe copywriting / structurare informație pe site / design / uzabilitate / strategie. Iau, întâi, prima pagină la “disecat”, o împart pe zone, și zic lucruri despre fiecare bucată de pe prima pagină. Apoi, analizez pagini-tip din site (exemplu: proces de comandă / pagină de produs / categorie pentru magazine online, servicii / despre pentru site-uri de prezentare), și repet procesul pentru mai multe pagini din site. Închei printr-o analiză a competiției. La fiecare sugestie am un grad de prioritate a taskului. Pe măsură ce stau mai mult cu același site, îmi vin idei pe care nu le observ la început. E ca la a treia citire a aceleiași cărți, deși știi subiectul, poți avea idei noi, tu nu mai ești aceleași, te uiți la alte lucruri acum. Când analizezi un site câteva ore la rând, ai alte idei decât la prima vedere asupra site-ului.
Ne poți da un exemplu? Altex versus Emag în analiza ta din februarie? Aici am analizat doar procesul de comandă pentru site-ul altex.ro: Sample usability analysis: altex.ro checkout process: OlivianBreda.com, fără nimic altceva.
Ce se poate învăța dintr-un exemplu ca Altex în legătură cu managementul experienței consumatorilor? În mod paradoxal, multe din observații nu sunt transmisibile. Exemplu – e regula generală că bara de căutare ar trebui să fie în partea sus, de obicei în dreapta-sus. Și vine un site spre analiză și vezi un context care face lucrurile să nu i se mai aplice. Alt tip de produse / alte lucruri în header (partea de sus a site-ului) / alt proces de navigare în site. Altfel, da, văd și erori repetitive și tipice, majoritatea sunt documentate în articole pe tema uzabilității, dacă îți propui să faci un “top greșeli magazine online pe partea de UX, user experience, uzabilitate”, găsești resurse suficiente.

Q: Ce ar trebuie să țină permanent sub control oamenii de marketing pentru a maximiza performanța unui site?
A: Lucrurile diferă de la un context la altul. Nu cred în rețete. Sunt site-uri de fashion care nu au nicio pagină indexată, pentru că tot conținutul este disponibil doar la logare. Și au succes. Altfel, ca principii generale – accentul pus pe partea de comunitate, de interacțiune cu vizitatorul, să îl faci să simtă că aparține de ceva, să păstrezi contactul cu el (blog și metode de abonare la blog, rețele sociale), apoi conținut nou adăugat constant, cu mențiunea că dacă ai de ales între frecvență ridicată și calitate medie și frecvență mică și calitate foarte bună, mergi pe cea de-a doua. Ar mai fi accentul pus pe clienții noi (pe asta se merge mult) vs. fidelizarea celor deja existenți (aici ar fi o cheie, poți merge pe asta inclusiv prin pay-per-click, de tipul Facebook sau AdWords remarketing). Contează și viteza de încărcare a site-ului, nu doar pentru cei care navighează de pe dispozitive mobile.

I am a Freelancer. My expertise is in SEO (Search Engine Optimization) / UX (user experience) / WordPress. Co-founder of lumeaseoppc.ro (series of events on SEO & PPC) and cetd.ro (Book on branding for MDs). On a personal level, I like self-development - events, sports, healthy living, volunteering, reading. I live in London, and lots of things live in me.

No comments yet.

Leave a comment

Your email address will not be published.