Calea ușoară la studii și în viață, în general

Am văzut asta și în timpul facultății, dar pe atunci eram prea necopt ca să o pot interpreta foarte bine. Însa la masteratul de la Constanța și, mai nou, la cel din București am văzut asta mai intens – neprioritizarea corectă a timpului.

Să zicem că ești student la o formă oarecare de studii superioare, și că timpul alocat studiilor e foarte limitat pentru că în afară de studii faci și altceva. Cum îți aloci timpul?

Mi s-a întâmplat să văd frecvent cum studenții (la ce formă de învățământ ar fi) aleg calea ușoară:

  • Fie nu vin la cursuri, și fac activități din categoria de “pierdere de vreme”. Aici problema e că nu e atât de greu să pui o prioritate oarecare și cursurilor, și sa vii periodic pe la școală pentru a nu îti fi foarte greu la examen. OK, ai job, dar poți să aloci o prioritate oarecare și masteratului. Sunt două părți negative la a veni doar la examene, nu și la cursuri – 1. Trece școala și rămâi cu prea puține cunoștințe noi. 2. Vei pierde timp (și bani, dar nu asta e cheia) pentru restanțe.
  • Fie vin la cursuri exagerat de mult, și nu alocă timp pentru:
    • A învăța pentru examen;
    • A pregăti diferite materiale (referate, prezentări, teme pentru acasă) corect. Problema la acest punct e simplă – e relativ ușor să îți propui “azi mă duc la școală”, faci efortul, mergi, faci efortul, stai și asculți, dar când e vorba să facă un efort mai mare de voință și să lucreze de acasă, motivația dispare. Ei, aici lucrurile nu sunt OK. Din 10 cursuri, mergi doar la  7, și alocă timpul pentru a pregăti mai bine un proiect. Aveam un coleg care a venit o dată sau de două ori la un curs, și la examen a luat 10 pentru că a venit cu materia bine pregătită. E o mare diferență între “petrec pe drum 2 ore (dus și întors) + stau 3 ore și ascult pasiv” și “depun efortul să fac o temă pentru acasă”. Solicită alt nivel de implicare, de acord. Dar dacă nu te joci bine cu acest balans, rezultatul final (că nu înveți pentru examen sau nu aloci timp să faci temele) nu e tocmai bun.

Asta poate fi extrapolat și la alte activități:

  • Mă uit mult la filme și televizor și nu fac niciodată curat.
  • Fac curat tot timpul și nu îmi fac timp pentru activități mai profunde și cu sens.
  • Fac economii unde nu trebuie, și cheltuiesc haotic în alte părți, cu impact mare asupra bugetului total.
Hans Permana – University of Wroclaw, https://goo.gl/EtYpo8

PS, 2018.12.01:

Why Procrastination Is Bad For Your Brain – Lifehacker:

…Several studies have found that undergraduate college students who procrastinated had a lower GPA in the latter half of the semester compared to non-procrastinators.

They were also more likely to get sick, based on their healthcare visits.

PS, 2018.12.15: A nins în noaptea anterioară și în loc să prezentăm un referat la masterat, ni s-a spus să îl trimitem pe email. A fost o bună ocazie nu de a trimite referatul mai rapid, ci de a economisi o parte din timpul câștigat pentru a reciti și corecta referatul pentru mici scăpări. Dacă ai un timp liber, folosește-l și pentru lucruri mai “neplăcute” (corecturile nu sunt neapărat o activitate plăcută).

PS, 2018.12.15: Prevenția este aproape întotdeauna mai ușoară și mai simplă decât reparația / corecția. Singura problemă e că sunt multe lucruri de prevenit. :)

I am a Digital Marketing freelancer. My expertise is in SEO (Search Engine Optimization) / UX (user experience) / WordPress. Co-founder of lumeaseoppc.ro (series of events on SEO & PPC) and cetd.ro (Book on branding for MDs). On a personal level, I like self-development - events, sports, healthy living, volunteering, reading, watching movies, listening to music.

No comments yet.

Leave a comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.