Bună, în mesajul de față analizez din punct de vedere SEO site-ul spat.ro.
Cuprins:
A. Analiză SEO detaliată
A1. Prima impresie
A2. Accesibilitate și ușurință de navigare de către spider-ii motoarelor de căutare
A3. Verificarea site-ului în motoarele de căutare
A4. Verificarea server-ului de hosting și a domeniului
A5. URL-urile
A6. Titlurile site-ului
A7. Conținut
A8. Meta tag-urile (meta description, meta keyword)
A9. Redirect-uri și localizare
A10. Link-uri de la voi către voi înșivă (linkuri interne)
A11. Linkuri de la voi către alții (către exterior)
A12. Linkuri de la alții către voi (linkuri din exterior)
A13. Analiza traficului și a căutărilor
A14. HTML Semantic
B. Alte bune practici, alte rele practici
C. Concluzii
A. Analiză SEO detaliată
A1. Prima impresie
A1.1. Uzabilitate
Teorie:
Uzabilitatea site-ului contează pentru experiența utilizatorilor, în general; însă există și un aspect secundar – dacă motoarele de căutare consideră că aveți un site care nu oferă o experiență plăcută utilizatorilor, acest lucru poate avea o influență negativă asupra poziționării în motoarele de căutare; rețineți, ca idee, că în general dacă asiguri o experiență plăcută vizitatorilor, motoarele de căutare apreciază asta;
Un site e bine să aibă o hartă site și o funcție de căutare; acestea două sunt elemente foarte bune pentru a ajuta navigării; prin “hartă site” înțeleg ceva de genul acesta: harta site Dacia;
Orice pagină a site-ului e bine să fie accesibilă fie printr-un meniu, fie printr-o altă pagină, fie, cel puțin, printr-o pagină de tipul “Harta site”;
Practică:
Funcția de căutare – nu aveți funcție de căutare, păcat;
Harta site – nu aveți harta site; aș crea o hartă site doar pentru oameni;
Accesibilitatea – Orice pagină a site-ului poate fi navigată prin meniu;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mare;
Lucruri de făcut:
De creat harta site pentru oameni și o funcție de căutare în site;
(sus)
A2. Accesibilitate și ușurință de navigare de către spider-ii motoarelor de căutare
A2.1. Navigare fără JavaScript, cookie-uri, Flash, CSS, formulare, login, frame-uri, pagină de introducere în site
Teorie:
De ce e problemă lipsa unor facilități pentru JavaScript? Aici – statistici browsere W3 Schools – se spune că cei fără JavaScript sunt undeva pe la 5% din totalul vizitatorilor – e enorm! 5% din vizitatorii voștri nu vor putea să vă caute ușor în site, dacă folosiți JavaScript; e destul de mult! Însă din perspectiva motoarelor de căutare, problema e și mai mare, sunt probleme în a naviga un site care se bazează pe linkuri generate prin JavaScript; soluția Google pentru crawling prin JavaScript;
De asemenea, motoarele de căutare nu folosesc, în general, cookie-uri; detalii despre asta pe site-ul Google;
Cu toate că Flash-ul poate fi indexat, sugestia mea este să evitați folosirea Flash-ului pentru elementele de navigare (meniuri, linkuri); detalii tot la Google;
CSS-ul poate fi folosit în mod negativ pentru a ascunde elemente din pagină; cu alte cuvinte, se scrie o porțiune de text doar pentru motoarele de căutare și se ascunde utilizatorilor obișnuiți acel text, folosind CSS; este o practică negativă; mai multe pe site-ul Google; motoarele de căutare nu interpretează foarte bine CSS, de asta e bine să aveți un site care se poate naviga bine și fără CSS;
Citiți recomandările Google pentru detalii;
În plus, un site trebuie să poată să fie navigat fără folosirea de formulare – de exemplu, dacă site-ul meu e un dicționar și pe pagina principală e un formular care mă obligă să introduc un cuvânt pentru a obține o definiție, avem o problemă; motoarele de căutare nu vor introduce, aleator, cuvinte în formular pentru a găsi toate posibilele combinații; pot fi folosite soluții alternative de a naviga site-ul (linkuri către cuvinte, o hartă a site-ului), iar navigarea prin completarea unui formular să fie o opțiune din mai multe posibilități;
Aceeași situație pentru login – dacă eu am un site cu o rețea socială și tot conținutul site-ului e “ascuns” în spatele unei pagini de login, motoarele de căutare vor fi lipsite de opțiunea de navigare în site;
Frame-urile (se împarte site-ul în mai multe părți, diferite una de alta) sunt o metodă de a realiza un site care poate face dificilă navigarea de către motoarele de căutare;
Paginile de introducere sunt niște pagini afișate înainte de a intra propriu-zis în site; de multe ori sunt folosite din motive pur estetice, ignorând funcționalitatea; problema lor majoră e că duc conținutul la încă un click distanță de intrarea în site, te obligă să aștepți ca pagina să se încarce și să faci un click abia pentru a putea intra în site; sugerez să nu folosiți așa ceva din motive ce țin de SEO în principal, dar și de uzabilitate (prima dată când vezi o pagină de intrare poate fi interesant, a doua oară deja ești deranjat de asta);
Pentru a testa un site fără JavaScript, în FireFox Tools => Options => Content => Enable JavaScript; după ce testați, reveniți la setările inițiale;
Pentru a vedea site-ul fără cookie-uri, Tools => Options => Privacy => Use custom settings for history => Show cookies => ștergeți doar cookie-urile de pe site-ul vostru, cu un find => Close => Debifați Accept cookies from sites; după ce testați, reveniți la setările inițiale;
Un site poate fi văzut cu Flash-ul dezactivat astfel: Tools => Add-ons => Plugins => Shockwave Flash => Disable; nu uitați să dați Enable după ce ați testat;
Cum arată un site fără CSS? Vă recomand să folosiţi FireFox şi să alegeţi View => Page Style => No page style (veți alege Basic Page Style pentru a reveni la setarea anterioară);
Practică:
a. Navigare fără JavaScript – Nu pot să vă contactez; nu pot să văd imaginile produsului, ceea ce e neplăcut;
b. Navigare fără cookie-uri – Nu am avut nicio problemă;
c. Navigare cu Flash dezactivat – A fost OK navigarea; nu se mai încarcă imaginile derulante din partea de sus a site-ului, dar e OK;
d. Navigare fără CSS – Site-ul fără CSS arată decent; nu sunt probleme de navigare dacă nu am CSS activat, ceea ce e excelent;
e. Despre navigarea folosind formulare – Site-ul nu folosește formulare pentru a fi navigat; aveți newsletter și contact, dar e ceva distinct, am acces la orice pagină a site-ului chiar dacă nu am căutare;
f. Despre navigarea prin logarea în site – Nu aveți funcție de login pentru navigare; nu e problemă aici;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Rezolvați problema cu JavaScript; dacă nu am JavaScript activat, ar trebui să primesc un mesaj de eroare – “Nu puteți vedea imaginile, pentru că nu aveți JavaScript activat”; problemă mare pentru utilizatorii fără aceste lucruri activate – nu pot vedea imaginile și nu pot să vă contactez;
A2.2. Prezență robots.txt și sitemap.xml
Teorie:
Mă aștept ca fișierul robots.txt să existe în primul rând, și apoi să conțină un link către măcar unul din fișierele:
i. sitemap.xml;
ii. sitemap.xml.gz;
iii. sitemap.gz;
, pentru ca motoarele de căutare să știe că aveți un sitemap în format .xml;
Despre fișierul robots.txt citiți aici – robots.txt organization;
Ca idee, evitați să folosiți funcția disallow fără să știți foarte bine ce faceți (exemplu: motive ce țin de securitatea site-ului – poate doriți să schimbați unele texte zilnic, și nu vreți să se vadă în Google cache asta, sau doriți să ascundeți paginile ce țin de login și administrare complet securizate și “păzite” de motoarele de căutare);
Însă, folosit neatent, robots.txt poate crea probleme;
Multă lume practică Disallow din motive de SEO, anume Page Sculpting; recomand spre lectură aceste articole: probleme cu nofollow, Page Sculpting e un nonsens înainte de a vă aventura în asemenea practici;
Cum faci un fișier sitemap.xml? Găsiți aici – XML Sitemaps Generator – un generator de sitemap pentru un site de obișnuit, până în 500 de pagini (e bine să îl rulați din când în când, pe măsură ce vă actualizați site-ul) și aici – Google Sitemap Generator – un plugin de WordPress;
În funcție de platforma site-ului vostru, puteți avea și un generator automat de sitemap.xml, sau puteți programa, nu foarte greu, unul; dacă site-ul se actualizează, în ceea ce privește structura (fișiere adăugate, pagini create) rar, puteți folosi cu încredere generatorul de mai sus;
Dacă fișierul sitemap.xml e foarte mare, puteți lua în considerare ideea să împărțiți fișierul în mai multe bucăți;
De asemenea, ar fi bine ca elementele din sitemap să conțină prioritatea (“informați” motorul de căutare despre cât de importantă e o pagină) și data ultimei modificări;
O ultimă notă: nu uitați să folosiți Google Webmasters Tools pentru a adăuga sitemap.xml în el;
Practică:
Robots.txt – nu există, foarte rău;
Link către sitemap.xml – nu aveți nici fișierul robots.txt, așadar nu există nici link;;
Disallow – nu folosiți disallow, pentru că nu aveți robots.txt;
Pe viitor fiți atenți ce puneți în folder-ele ce au disallow;
sitemap.xml, sitemap.xml.gz, sitemap.gz – Din aceste trei fișiere există fișierul .xml, foarte bine;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Creați fișier robots.txt și puneți în el link către sitemap.xml;
A2.3. Test de navigare a site-ului (crawling)
Teorie:
Site-ul se va testa cu Smart IT Consulting – Googlebot spoofer, cu SEO browser și cu JSunpack – JavaScript Unpacker; voi naviga de asemenea în site printr-un test pe Lynx Viewer;
De asemenea, prin urmarea cât mai bună a regulilor W3C (World Wide Web Consortium) puteți să vă asigurați că site-ul este navigat bine de motoarele de căutare; regulile W3C sunt niște standarde pe care cei care fac browserele de Internet – FireFox, Opera, Safari, Internet Explorer, etc. – încearcă să le urmeze; dacă urmați acele standarde, în principiu atât browserele (care afișează site-ul vostru utilizatorilor), cât și spider-ii motoarelor de căutare (scopul de bază al SEO) vor naviga ușor prin site, iar browserele vor randa (afișa pe ecran) site-ul vostru mai bine;
Conform testelor W3C puteți vedea statusul curent al testării; rețineți că, deși e optim să aveți 0 erori, de cele mai multe ori e indicat să vă uitați peste erori și să rezolvați doar acele probleme care vă afectează semnificativ navigarea de către motoarele de căutare; ați uitat să puneți titlul ALT pentru o imagine? Foarte rău pentru indexarea imaginilor, dar site-ul poate fi navigat; ați uitat să închideți un tag care afectează afișarea site-ului? Poate asta ar trebui să corectați asta; rețineți, ca principiu, că a vâna tot timpul 0 erori în W3C pe orice pagină a site-ului vă ajută destul de puțin, dacă e vorba de erori minore;
Eu fac testul W3C pentru pagina principală a site-ului, n-ar strica însă ca atunci când aveți dubii că o pagină nu e indexată, să verificați acea pagină cu W3C (cu alte cuvinte, puteți testa orice pagină a site-ului, nu doar homepage-ul, însă e de preferat să efectuați testele când aveți o reală nevoie);
PS: Mai mult decât textele externe, puteți face voi înșivă un test; pur și simplu vedeți secțiunea Crawl errors din Google Webmasters Tools și vedeți acolo potențialele erori de crawling; alte motoare de căutare au opțiuni similare cu Google Webmasters Tools: Bing și Yahoo! Site Explorer; testele le puteți face doar voi, eu, ca internaut, nu pot demonstra că am controlul asupra site-ului, așa că Google, Bing și Yahoo! nu îmi vor afișa astfel de date, sunt considerate private;
Voi testa, de asemenea, CSS-ul și linkurile din site;
Practică:
Test cu Smart IT Consulting – Googlebot spoofer: nu am găsit probleme majore; unele elemente din site lipsesc (așa cum sunt interpretate de motoarele de căutare), elemente externe din pagină (tot ce înseamnă JavaScript și Flash, de exemplu) nu se încarcă, dar navigarea se poate totuși face;
Testul de la SEO browser: am putut naviga OK prin site, am vizitat linkuri și s-au încărcat foarte bine;
Mai jos niște date pe care le voi folosi mai târziu în raport:
Viteza de încărcare a paginii: 10,654 secunde
Adresa IP: 85.9.22.114
Țara atribuită: România
Testul pe Lynx Viewer: site-ul se încarcă foarte bine; e o navigare foarte sumară, dar fără probleme;
Testul cu JSunpack – JavaScript Unpacker: nu există elemente malițioase sau suspecte; dar testul în sine a avut niște probleme, se poate repeta;
Testarea W3C: nicio eroare, nicio avertizare;
Testul de CSS: Mici probleme, 14 erori de CSS, 0 avertizări, e destul de OK; m-aș uita peste erori și aș rezolva erorile mari;
Verificarea linkurilor din site a arătat că nu aveți probleme importante cu linkurile; a avut însă probleme în a accesa site-ul;
M-am uitat peste Google Instrumente pentru webmasteri, Bing Webmaster și Yahoo! Site Explorer și am găsit o singură problemă;
Google: Nu a fost găsită pagina spat.ro/.htm (este pagina cu limba engleză);
Yahoo!: No Crawl Errors found for spat.ro
Bing: No Crawl Errors;
PS: Nu uitați să testați din când în când, voi înșivă, cu Google, Bing și Yahoo! potențialele probleme;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): gravitate medie;
Lucruri de făcut:
Aș rezolva problemele cu validarea CSS;
Aș încerca o redirectare de la calea către .htm care nu este găsită;
(sus)
A3. Verificarea site-ului în motoarele de căutare
A3.1. Căutarea [site:generalservice.ro]
Teorie:
a. Sunt aproximativ toate paginile indexate?
Se compară rezultatele din sitemap.xml (sau se numără pur și simplu paginile din site, dacă sitemap.xml nu listează toate paginile) cu căutări în motoarele de căutare:
Obținem un număr de pagini indexate în fiecare motor de căutare;
Dacă doriți să creșteți aceste cifre, trebuie să vă asigurați că faceți două lucruri:
i. Să nu “blocați” motoarele de căutare din site; faceți asta prin robots.txt, prin nefolosirea de cookie-uri, JavaScript, Flash, prin urmarea regulilor W3C (toate acestea au fost descrise mai sus), prin meta-tag-ul robots (descris mai jos); așadar o primă soluție e să nu blocați accesul;
ii. Să “invitați” motoarele de căutare să vă viziteze site-ul; ce atrage un motor de căutare? Ce îl împinge și motivează să viziteze link după link pe site-ul vostru? Ce îl face să revină și să caute texte noi? Sunt mai multe criterii, în principiu Google trebuie să vadă site-ul vostru ca un site de calitate; cum face asta? În principiu, dacă aveți linkuri multe (i.), linkuri de la site-uri de încredere, adică nu se ocupă cu SPAM-ul și alte lucruri la limita legalității (ii.), și în fine, linkurile sunt de la site-uri care au la rândul lor linkuri multe, de încredere și sunt de la site-uri importante în Internet (iii.), motoarele de căutare vor favoriza site-ul vostru și îl vor indexa mai bine (vor intra o dată pe el, vor naviga cât mai mult din site, vor reveni des);
Cele două motive principale de mai sus sintetizează un procent important din motivele pentru care un site e indexat bine; dacă vreți o listă completă, exhaustivă a factorilor după care un site apare mai sus în rezultate (și, prin extensie, e considerat mai “bun” pentru a fi indexat) vedeți un foarte bun articol la Search Engine Ranking Factors 2009 – SEOmoz;
b. E prima pagina din listă homepage-ul?
Dacă pagina principală nu este prima în listă, pot fi două explicații:
a. Una sau mai multe pagini au atras mai multe linkuri decât pagina principală;
b. Google poate penaliza prima pagină, din motive diverse;
Deși nu există o corelație directă între prezența unei alte pagini decât homepage-ul ca prima în listă, e de preferat ca prima pagină în liste să fie chiar homepage-ul;
Practică
a. Sunt aproximativ toate paginile indexate?
Sitemap-ul vostru – sitemap.xml – conține aproximativ 166 de linkuri către pagini site; pe un site tipic există însă foarte multe pagini în site generate de căutările diferite, de multipaginare, sortarea rezultatelor – practic, puteți avea mii de pagini; la voi însă nu există căutare sau afișări multi-paginate, e OK;
Nu am văzut harta site în format Html;
Căutări în motoarele de căutare:
- Google (139 de rezultate indexate);
- Yahoo! (60 de rezultate indexate);
- Bing (279 de rezultate indexate);
Pot spune că o bună parte din pagini au fost indexate de către Google și Bing; pe de altă parte, motorul de căutare Yahoo! a indexat mult mai puțin site-ul;
Per total, e un rezultat satisfăcător pentru Yahoo! și Bing și puțin satisfăcător pentru Google;
b. E prima pagina din listă homepage-ul?
Da, site-ul spat.ro este primul în listă la Google, Yahoo! și Bing;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mică;
Lucruri de făcut:
Vedeți soluțiile în partea teoretică pentru a crește indexarea în Yahoo!;
A3.2. Caută numele brandului în motoarele de căutare
Teorie:
a. Căutarea după numele companiei/brandului
Căutarea după însuși numele companiei/brandului pentru un site cu o oarecare vechime în Internet ar trebui să aducă pe prima poziție site-ul spat.ro;
Dacă nu se întâmplă asta, există posibilitatea ca motorul de căutare să considere site-ul ca spammer (sau eventual site-ul nu a strâns suficiente linkuri, un alt lucru atipic pentru un site cu vechime în Internet);
Am ales să favorizez căutările în limba română, pentru că majoritatea internauților din România fac astfel de căutări – localizate;
Ce e de făcut pentru a crește poziționarea? În primul rând, dacă sunteți implicați în practici spammy (aveți linkuri din surse obscure, încercați să păcăliți motoarele de căutare într-un fel sau altul), opriți acele practici; legat de linkuri, dacă aveți linkuri suficient de multe și de calitate către site, în mod normal ar trebui ca primul site din căutări să devină spat.ro; prin urmare – obțineți linkuri!
b. Căutarea după cuvinte cheie de top;
Relevante pentru poziționări sunt însă și căutările după cuvinte cheie importante pentru trafic; dacă site-ul este bine optimizat intern (adică are o arhitectură bună) și extern (are linkuri de valoare, de la site-uri importante, de la multe site-uri, din nișa lui de activitate, și cu text ancoră relevant), atunci ar trebui să fie bine poziționat pentru cuvintele cheie dorite; dacă site-ul nu are poziționări bune pentru unele cuvinte cheie, se poate studia ghidul SEOmoz pentru rankinguri – SEOmoz Search Engine Ranking Factors – și se pot implementa cât mai multe din sfaturile de acolo; de remarcat că optimizarea internă (ce faceți pe propriul site) contează aproximativ 20% în poziționări, câtă vreme optimizarea externă (linkurile pe care le pun alții către site-ul vostru) contează aproximativ 80% în poziționări; așadar, și în acest caz puneți accent pe obținerea de linkuri
Practică:
a. Căutarea după numele companiei/brandului
Rezultatele căutării după [spat] la:
- Google (locul 1 din 10 rezultate, paginile în limba română sunt avantajate la această căutare);
- Yahoo! (locul 1 din 10 rezultate, căutări în România);
- Bing (locul 2 din 10 rezultate, căutări în România);
Stați destul de bine cu poziționarea în Google și Yahoo, mă declar mulțumit; la Bing sunt mici probleme;
b. Căutarea după cuvinte cheie de top;
Conform Google:
[ambarcațiuni] (locul 10 din 10 rezultate, căutări în România);
[șalupe serviciu] (locul 1 și 2 din 10 rezultate, căutări în România);
[nave pasageri] (locul 8 din 10 rezultate, căutări în România);
Deși ocupați poziții de top în unele căutări legate de brand, pot spune că rezultatul căutărilor pe care le-am făcut nu e bun, aș lucra la poziționarea după unele cuvinte cheie competitive;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Vedeți soluțiile în partea teoretică pentru a crește poziționările pentru cuvintele cheie competitive;
A3.3. Verificare conținut
Teorie:
a. Conținut ascuns în paginile site-ului
Procedură: vizitez Google cache pentru fiecare din pagini (pentru a vedea Google cache, în acest URL înlocuiți “URL-ul_tinta” cu URL-ul dorit; eu am făcut asta pentru fiecare din cele 5 pagini analizate); apoi selectez tot textul din pagină, să văd dacă selectarea textului arată un text scris cu aceeași culoare ca și fundalul, apoi pentru fiecare din linkurile de mai sus am ales versiunea numai text (nu se va mai încărca fișierul CSS, prin urmare pagina arată de obicei foarte rudimentar), pentru a compara pagina obișnuită cu rezultatele stocate pe serverul Google;
Situații: dacă paginile alese nu sunt apar în Google cache, sunt două ipoteze:
i. Paginile nu au fost indexate de motorul de căutare (fie acea pagină a apărut recent și Google nu a apucat să o indexeze, fie Google a avut probleme în ajunge prin navigarea obișnuită la pagină, fie – și asta e o problemă serioasă – Google vă penalizează prin neindexarea site-ului pentru unele practici neortodoxe; există și posibilitatea ca pagina să fie considerată puțin importantă de motoarele de căutare și din acest motiv să nu fi fost indexată);
ii. Paginile au fost oprite de la indexare; detalii aici – evită indexarea în motoarele de căutare – despre cum s-ar fi putut întâmpla asta (voi trebuie să faceți, în general, opusul – să asigurați că Google v-a indexat);
b. Verificare conținut duplicat (conținutul de pe site-ul vostru să nu fie și în alte site-uri)
Situația e tipică – un site publică un articol extraordinar și beneficiază de trafic, linkuri, buzz de marketing; concurența vede acest lucru și, cu voie sau nu, legal sau nu, copiază conținutul; apare însă o problemă: dacă un internaut caută un fragment din acel articol extraordinar, care va fi site-ul afișat? Va fi site-ul de la care a pornit buzz-ul de marketing sau vor fi site-urile care au copiat conținutul? Google trebuie să decidă asta cât mai bine; ideal e ca voi să nu copiați pe site conținut din alte site-uri și alții să nu copieze de pe site-ul vostru conținut;
Sunt mai multe situații posibile:
a. Să apăreți doar voi în rezultate – optim, lăsați așa;
b. Să apăreți și voi în rezultate, alături de alții (rezultate duplicate), dar să fiți primii în lista de rezultate – puteți evita copierea conținutului dacă publicați pe site-urile partenerilor alte descrieri; astfel, puteți face un material pentru site și unul pentru parteneri; problema nu e atât de mare dacă sunteți primii în rezultate, dar nu e mereu cazul și e păcat ca pentru conținutul vostru, alții să fie în top; dar e mai greu să evitați să fiți copiați de către alții;
c. Să apăreți și voi în rezultate, alături de alții (rezultate duplicate), dar să nu fiți primii în lista de rezultate – e problematic ca cineva să caute un produs de-al vostru și site-ul vostru care are produsul 2; puteți aplica soluția de la punctul b. (texte diferite), sau puteți crește valoarea site-ului în rezultatele căutării; rețineți că aici nu e vorba dacă voi ați copiat conținutul de la alții, sau alții l-au copiat de la voi; e vorba că Google consideră că pagina voastră e mai puțin relevantă decât a altora, și o afișează pe o poziție mai slabă; satisfacția că nu tu ai copiat nu te ajută în această situație – beneficiul e al primului site afișat în lista de rezultate;
d. Să nu apăreți în rezultate, alții să apară – asta e o veste bună pentru produsul în sine (oamenii pot afla de el), nu e o veste bună pentru voi – nu sunteți de găsit; vedeți soluția a doua de la punctul c.;
e. Să nu apăreți nici voi în rezultate, nici alte site-uri – e problematic, aveți o problemă cu indexarea.
Soluții? Dacă alții au preluat conținutul de la voi, vedeți acest ghid; dacă voi înșivă aveți probleme cu conținutul duplicat (aveți pe site mai multe pagini cu același conținut sau preluați conținut de pe alte site-uri), uitați-vă aici: SEOmoz despre conținutul duplicat;
În ceea ce privește problemele legate de indexare – verificați două lucruri – site-ul vostru să nu blocheze indexarea și să fie suficient de atractiv încât să “îmbie” motoarele să îl viziteze (vezi sugestiile date anterior la 3.1);
Practică:
Se vor analiza următoarele 5 pagini de pe site-ul vostru: 1 – ambarcațiuni, 2 – servicii, 3 – Hidrobuz Catamaran HC32, 4 – Pasager Dailly Trip, 5 – Outboard;
a. Conținut ascuns în paginile site-ului
Nu am găsit nicio problemă la paginile 1 și 4;
Din păcate, paginile 2, 3 și 5 nu au fost indexate, nu am putut verifica, e foarte rău acest lucru;
b. Verificare conținut duplicat (conținutul de pe site-ul vostru să nu fie și în alte site-uri)
Am realizat 5 căutări după conținut duplicat la Google, corespunzătoare celor 5 pagini de mai sus:
1: sunteți pe locurile 1-7;
2: nu apăreți în lista de rezultate;
3: sunteți pe locul 1;
4: nu apăreți în rezultate, nu e niciun rezultat relevant în pagină;
5: nu apăreți în prima pagină de rezultate;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie, mai ales partea de conținut neindexat;
Lucruri de făcut:
Vedeți soluțiile în partea teoretică;
De asemenea, căutați să adăugați lucruri distinctive pe site-ul vostru; încercați ca pe propriul site să dați mai multe informații despre produse; uitați-vă la acest clip: E-Commerce SEO: Making Product Pages into Great Content – Whiteboard Friday pentru detalii despre cum să faceți asta;
În prezent, nu aveți foarte multe lucruri pe pagina de produs; de asemenea, vă lipsesc linkurile de calitate;
(sus)
A4. Verificarea server-ului de hosting și a domeniului
A4.1. Verificarea variantei cu www. în fața și a variantei fără www.
Teorie:
Unii oameni când intră pe un site, de exemplu Google, scriu www.google.ro; alții însă, obișnuiți cu Internetul, nu vor mai tasta www. în fața domeniului, și, pentru viteză, vor tasta google.ro; amândurora li se va deschide pagina corectă; cum e însă situația cu voi? Voi testa mai jos, varianta fără www. și varianta cu www.; când voi vizita aceste două pagini, va trebui să funcționeze funcția de redirecționare, și să existe, în practică, un singur URL;
De asemenea, voi testa alte 14 pagini (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14), generate de unele folosirea unor diverse limbaje de programare; în mod normal, când voi testa toate aceste 14 pagini va trebui să ajung fie pe pagina principală (prin redirecționare), fie într-o pagină de eroare;
Ce se întâmplă dacă nu funcționează soluția de redirecționare sau eroare? Există, în acest caz, o problemă (chiar una mare) cu conținutul duplicat!
Soluții: folosirea tag-ului canonic (dacă vreți să păstrați opțiunea curentă, fără redirecționare) sau redirecționarea (și veți avea o singură variantă a paginilor);
Practică:
Varianta fără www. nu redirecționează la varianta cu www. (sau invers); e foarte rău asta!
Din cele 14 pagini testate (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14) am găsit probleme la pagina 3 și 4; astfel, voi ar trebui să redirecționați orice pagină pe homepage sau să dați eroare; problemă destul de mare de conținut duplicat;
O altă problemă foarte mare este că paginile 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 și 14 nu se încarcă; cu toate acestea, nu este afișat niciun mesaj de eroare și, în plus, codul returnat de header-e nu e 404, e 200 (vezi mai jos detalii despre aceste coduri la pagina de 404); rețineți că paginile 5-14 nu returnează codul corect;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): foarte mare;
Lucruri de făcut:
Redirectați de la varianta fără www. la varianta cu www. (sau invers);
Redirecționați o pagină care nu există fie la 404 fie pe homepage și dați un mesaj de eroare;
După aceea, verificați din nou cele 14 pagini testate mai sus;
4.2 Testarea unei pagini 404 bine realizate
Teorie:
Testez să se încarce o pagină care nu există pe site; în mod normal, ar trebui să se întâmple asta:
a. Să primesc un mesaj de eroare care să mă informeze că pagina nu existe; mesajul e bine să nu fie criptic (“Eroare 404, serverul nu a putut încărca pagina” – OK, și eu ce fac acum?), ci pe înțelesul tuturor (“Pagina solicitată nu există în site, vă invităm să căutați o altă pagină în site”);
b. Să am în pagină o căsuță de căutare; e posibil ca site-ul să aibă o căsuță de căutare vizibilă permanent în site, inclusiv în pagina de 404; e bine însă ca într-o pagină de 404 să repetați acea casetă imediat sub textul care informează de inexistența paginii să fie o casetă de căutare în site; adică dacă în paginile site-ului caseta e în dreapta, voi puneți-o și în cadrul textului în sine;
c. (opțional) Ar fi util și un scurt sumar al site-ului; dacă tot nu există pagina și am intrat la voi pe site, dați-mi ceva de făcut; cele mai vizitate pagini ale site-ului, sau paginile cel mai recent adăugate sunt bune exemple de pagini care pot fi afișate; dacă e un site mic (sub 20 de pagini), puteți afișa toate paginile site-ului;
d. Dacă aveți un site foarte mare, ar fi bine să aveți un link către pagina “Harta site” (exemplu pe site-ul Dacia);
e. (complicat, dar foarte util) Dacă vedeți că utilizatorul a intrat în site pe un link care arată așa:
www.site.ro/pagina-despre-mihai-viteazul,
puteți să faceți automat o căutare în site după [pagina despre mihai viteazul] și să îi afișați vizitatorului rezultatul căutat;
f. Dacă site-ul dumneavoastră nu vă informează automat de fiecare dată când cineva accesează o pagină de tip 404, puteți include și o opțiune prin care vizitatorii să poată să trimită către administratorul site-ului un scurt mesaj;
h. O opțiune bună este să aveți și un link către pagina principală;
i. Puteți informa vizitatorii că e posibil să fi scris URL-ul greșit, și să verifice tastarea lui;
j. În fine, în pofida tuturor sfaturilor de mai sus, faceți pagina simplă, de cele mai multe ori vizitatorul vrea să plece rapid din pagină, nu îl obligați să citească mult text; concis și scurt;
Voi da mai jos detalii despre codul care ar trebui să fie returnat de pagină;
Vedeți detalii despre cum ar trebui să arate o pagină 404 bine realizată – crearea de pagini 404 prietenoase;
Practică:
Pagina de 404 nu afișează niciun mesaj, practic pagina nu se încarcă; nici măcar nu mi se spune:
“Aceasta pagina nu exista!”;
Nu aveți link către homepage în header, nu aveți în corpul paginii;
De asemenea, lipsește o funcție de căutare și alte pagini de vizitat; ziceți-mi ce aș putea să văd în site – link la harta site, top pagini accesate, cele mai noi produse din site, dați-mi ceva;
E foarte rău și că nu se returnează eroare 404;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme foarte mari;
Lucruri de făcut:
Aș adăuga elementele sugerate pe pagină, e o problemă foarte importantă;
Nu aveți o pagină 404 așa cum ar trebui să fie;
De asemenea, o pagină care nu se încarcă ar trebui să returneze codul 404;
A4.3. Verificarea IP-ului și a tuturor domeniilor găzduite pe serverul companiei
Teorie:
a. Testarea IP-ului
Selfseo.com îmi va spune IP-ul pentru spat.ro;
Pot verifica IP-ul și cu comanda ping:
Voi afla cărei țări îi este alocat folosind baza de date RIPE.NET;
Este de preferat ca un site din România să aibă un IP alocat în România; paradoxal, dar în majoritatea cazurilor site-urile din România nu au IP-uri de România, din simplul motiv că numărul de IP-uri este foarte limitat, și IP-urile de România disponibile sunt foarte puține; așadar, e relativ comun ca un site de România să aibă IP străin; nu mi-aș face mari probleme din cauza unui IP alocat altei țări;
b. Testarea domeniilor găzduite pe server
Yougetsignal.com îmi va arată, în general destul de precis, cu date confirmate și de către Bing, câte domenii sunt găzduite pe același server cu spat.ro și care sunt acelea; cifra este preferabil să fie cât mai mică (site-ul vostru să fie găzduit alături de cât mai puține alte site-uri), dintr-un singur motiv: dacă doar unul din site-urile găzduite are activități mai puțin plăcute (spamează, promovează activități ilegale, e într-o zonă “gri” spre “neagră” a Internetului), automat restul site-urilor găzduite pe server, inclusiv spat.ro, vor fi marcate cu un steguleț; dacă sunt mai multe site-uri de pe server, deja sunt mai multe stegulețe; asta nu înseamnă în mod automat că site-ul vostru va avea probleme, dar ca regulă generală, e bine să fiți găzduiți pe un server pe care și “vecinii” voștri sunt etici, și o metodă foarte bună pentru asta, dacă nu controlați restul site-urilor, este să fiți găzduiți pe servere care găzduiesc doar site-ul vostru și cel mult câteva altele, în care să aveți încredere;
Ca notă, în lista domeniilor găzduite pe server ar trebui, în mod tipic, să se găsească și site-ul vostru;
Practică:
a. Testarea IP-ului
Conform selfseo.com, IP-ul vostru e: 85.9.22.114;
RIPE.NET îmi spune că țara atribuită este România;
b. Testarea domeniilor găzduite pe server
Conform yougetsignal.com sunt 117 de domenii găzduite pe același server web;
Bing confirmă acest lucru;
E un număr foarte mare;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): aveți foarte multe domenii pe același server, asta e o problemă medie;
Lucruri de făcut:
Cele 186 de domenii găzduite pe server pot fi o problemă; dacă unele dintre ele sunt marcate ca spam, veți avea și voi probleme;
A4.4. Verifică istoricul companiei
Teorie:
Internet Archive WayBackMachine (WBM) este un serviciu care se ocupă cu salvarea paginilor de Internet pentru a le arhiva; cum Internetul e în permanentă schimbare, WBM revizitează, în general periodic, un site și salvează modificările apărute; astfel, utilizând acest site, internauții pot vedea cum arăta un site în trecut;
Este posibil ca motoarele de căutare să utilizeze site-ul pentru a afla detalii despre istoricul unui site; dacă un site nu a fost indexat în acest site, pot fi două cauze:
a. Puține linkuri către site-ul respectiv au făcut ca site-ul să pară neimportant în ochii WBM;
b. Un site ca spat.ro poate decide ca site-ul să nu fie indexat de WBM, din motive diverse (de exemplu, poate nu agreați ca internauții de azi să poată vedea un design al site-ului vechi de mulți ani; dacă doriți asta, puteți fie bloca indexarea, fie elimina paginile deja indexate);
c. Pentru că un screenshot al site-ului realizat astăzi va fi afișat abia peste aproximativ 6 luni, e posibil ca un site să fie în indexul WBM, dar informația să nu fie încă publică;
Așadar, absența din WBM nu e un motiv de îngrijorare, pot fi cauze multiple pentru care un site nu apare; pe de altă parte prezența în site garantează, cumva, faptul că site-ul are un trecut ce poate fi considerat bun;
De asemenea, dacă un site există în WBM, e foarte bine ca în trecut profilul site-ului să fie identic sau asemănător cu profilul actual al site-ului (dacă discutăm de un site care 10 ani s-a ocupat de vânzări mașini și acum prestează servicii de audit, e o situație mai puțin plăcută);
Practică:
Am testat cu Internet Archive WayBackMachine cele două variante posibile ale paginii principale: cu www și fără www;
Aveți 100 apariții în site; excelent, arată că aveți un site de încredere;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Nu blocați accesul WBM, cu timpul probabil veți fi indexați în continuare;
(sus)
A5. URL-urile
A5.1. Un singur URL / pagină (evită să ai tracking URL / parametri diferiți)
Teorie:
În analiză mă voi uita la arhitectura paginii; în plus față de existența unei pagini cu sau fără www. (de exemplu, paginile:
www.site.com/pagina-aleatoare și
site.com/pagina-aleatoare
trebuie să redirecționeze la aceeași pagină), mă voi uita și la existența parametrilor:
www.site.com/pagina-aleatoare?id=20&num=30〈=ro&sort=down&page=4
e un exemplu mai puțin fericit de pagină;
Ideal, o pagină nu ar trebui să conțină parametri; motivul? De multe ori, în cazul paginilor cu parametri, apare problema conținutului duplicat (același conținut, sau un conținut foarte asemănător, al paginii este afișat pentru mai multe URL-uri distincte);
Chiar dacă conține parametri, o pagină ar trebui să nu aibă mai mult de 2 parametri:
www.site.ro/masini.php?masina=skoda&culoare=gri
e OK, dar acest URL:
www.site.ro/masini.php?masina=skoda&culoare=gri&usi=4&motor=diesel&pret=descrescator&culoare=gri+metalizat&geamuri=electrice
are deja prea mulți parametri
Practică:
Varianta fără www. nu redirecționează automat la varianta cu www, foarte rău asta;
Produsele din site nu au parametri în URL; paginile de produse au doar modelul bărcii în URL, foarte OK:
spat.ro/produse/ambarcatiuni/laguna-535.htm
spat.ro/produse/ambarcatiuni/hidrobuz-catamaran-hc32.htm
Ca parametri, aveți parametri pentru diferitele tab-uri ale unui produs:
www.spat.ro/produse/ambarcatiuni/laguna-minor.htm?detaliu=dotari
www.spat.ro/produse/ambarcatiuni/laguna-minor.htm?detaliu=dotari#
și de asemenea pe pagina de Contact:
www.spat.ro/contact.htm?id=14
Puteți elimina acești parametri, dar problema este minoră;
Problemă la arhitectura categoriilor:
Dacă cineva intră pe pagina unui produs:
spat.ro/produse/ambarcatiuni/forward-papuc.htm,
poate va dori să taie URL-ul și să rămână doar cu:
spat.ro/produse/ambarcatiuni/.
Din păcate, URL-ul corect al categoriei este:
spat.ro/produse/ambarcatiuni.htm
E o mică problemă aici; Extensia .html poate crea probleme; așa cum am spus, în exemplul de mai sus, dacă vizitez pagina produsului, voi avea tendința să vizitez categoria părinte:
Legat de căutare, nu pot vedea URL-ul pentru paginile cu rezultatele căutării pentru că nu aveți funcție de căutare; mă gândesc că și căutarea avansată ar putea genera probleme, așadar când o implementați fiți atenți la URL-uri;
Uitați-vă la acest clip: Whiteboard Friday – Faceted Navigation pentru detalii despre navigarea în site;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mică;
Lucruri de făcut:
Aș încerca să renunț la extensia .html; pe viitor atenție cum implementați funcția de căutare; problema cu parametrii este minoră;
A5.2. URL-urile să fie scurte, descriptive (să conțină cuvinte cheie), să fie scrise cu litere mici și să aibă separatorul potrivit
Teorie:
Un URL lung arată așa:
www.site.ro/articole/pesti/crestere/aceasta-pagina-este-despre-cresterea-pestilor-in-medii-naturale-articol204848.html
Un URL “scurtat” ar arăta:
www.site.ro/cresterea-pestilor-medii-naturale
Se observă că:
a. Am eliminat unele foldere, dacă nu îmi sunt utile (“/articole/pesti/crestere/”); în cazul de față, folder-ele nu îmi sunt utile pentru că deja știu, din URL-ul articolului în sine, că e vorba de un articol despre creșterea peștilor, e o repetare inutilă; dacă însă, în folder ar fi ceva de genul:
www.site.ro/2001/08/cresterea-pestilor-medii-naturale,
care să îmi arate că articolul este scris în august 2001, acea informație îmi e utilă și aș păstra acele foldere (e un sistem folosit frecvent pe platformele de blogging, mai ales WordPress); este indicat ca un URL să nu aibă mai mult de 4 subfoldere; așadar, acesta ar fi un maxim:
www.site.ro/subfolder1/subfolder2/subfolder3/subfolder4/pagina.html
b. Am eliminat cuvintele care nu sunt căutate în motoarele de căutare – nu sunt cuvinte cheie, sunt texte “de umplutură” (“aceasta-pagina-este-“);
c. Am eliminat prepozițiile și cuvintele numite “stopwords“, care în general sunt ignorate de motoarele de căutare, pentru că sunt mult prea des întâlnite (“despre”, “în”);
d. Am înlăturat ID-ul articolului; dacă voi avea două articole în site cu același URL, voi adăuga la articolul introdus al doilea “-2” la sfârșitul URL-ului:
www.site.ro/cresterea-pestilor-medii-naturale-2
e. Am înlăturat extensia de final (“.html”, poate fi și “.php”, “.aspx”, “.htm”, etc.) – e o soluție cu impact foarte mic, dacă toate URL-urile site-ului vostru se termină în .html nu are sens să schimbați arhitectura site-ului complet, dar dacă vreodată veți reface site-ul rețineți acest aspect – “.html” în finalul URL-ului nu ajută și, prin eliminarea lui, se obține un foarte mic avantaj;
Schimbările de mai sus nu sunt, niciuna din ele, obligatorii; cumulate însă, au un efect puternic de scurtare a URL-urilor;
De ce să doriți URL-uri scurte? Cele lungi nu sunt bune? E vorba de:
a. Densitatea cuvintelor cheie – dacă cineva caută la Google [creștere pești], motorul de căutare va afișa prioritar un URL la care raportul dintre ce am căutat eu în Google (“creștere pești”) și totalitatea cuvintelor din URL este cât mai mic; un URL scurt:
www.site.ro/cresterea-pestilor-medii-naturale
are o densitate a cuvintelor de 2 (“creștere pești”) din 5 (“site creșterea peștilor medii naturale”) = 40%; Pe de altă parte un URL lung
www.site.ro/articole/pesti/crestere/aceasta-pagina-este-despre-cresterea-pestilor-in-medii-naturale-articol204848.html
are o densitate de 2 (“creștere pești”) din 14 (“site articole pești creștere această pagină este despre creșterea peștilor în medii naturale articol204848”) = 14%; cu alte cuvinte, într-o căutare va fi avantajat rezultatul cu o densitate mai bună (mare, adică) a cuvintelor cheie;
b. Uzabilitate – un URL foarte lung va fi afișat, cel mai probabil, afișat în motoarele de căutare într-o variantă prescurtată; de asemenea, utilizatorii vor să își dea seama foarte rapid despre ce e vorba într-un URL; dați-le, în URL, esența articolului;
Ca notă, în multe cazuri e de preferat să faceți URL-urile bune încă de la realizarea site-ului, însă rezultatele obținute, de obicei, nu justifică schimbarea URL-urilor unui întreg site;
În general, e de preferat să aveți URL-uri cu litere mici, nu e o problemă utilizarea literelor mari, dar pot crea confuzii; internauții sunt obișnuiți să tasteze un URL cu litere mici, nu cu litere mari;
Legat de separatorul dintre cuvinte, într-un URL puteți separa cuvintele prin:
a. Nimic:
www.site.ro/crestereapestilormediinaturale
(foarte puțin recomandată varianta aceasta, doar în cazul numelui domeniu www.siteulmeuesteexcelent.ro puteți să nu folosiți un separator, în rest e foarte indicată folosirea lui);
b. Spațiu:
www.site.ro/cresterea%20pestilor%20medii%20naturale
(acest URL va fi afișat în FireFox așa:
www.site.ro/cresterea pestilor medii naturale,
dar când copiați URL-ul arată ca mai sus, cu %20 între cuvinte);
Varianta spațiului e foarte puțin recomandată, nu e un separator potrivit;
c. Underscore:
www.site.ro/cresterea_pestilor_medii_naturale
Să spunem că e o variantă tolerată; nu e foarte rău, dar e neindicat;
d. Hypen:
www.site.ro/cresterea-pestilor-medii-naturale
Varianta foarte recomandată, excelentă, 10 pe linie;
Practică:
URL-urile site-ului sunt în general scurte, dar aveți și URL-uri care sunt prescurtate în Google:
www.spat.ro/produse/ambarcatiuni/delta-lux.htm?detaliu=dotari
www.spat.ro/produse/ambarcatiuni/forward-535p.htm?detaliu=dotari
www.spat.ro/produse/ambarcatiuni/laguna-24.htm?detaliu=dotari
Toate aceste URL-uri au fost “tăiate” în Google;
Cum se pot îmbunătăți:
a. Evitați cuvintele inutile: “produse”, “detaliu”, “dotări”;
b. Eliminați parametrul “?detaliu=dotari”;
c. Eliminați extensia “.html”;
E foarte bine că drept separator folosiți în general hypen-ul;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mică;
Lucruri de făcut:
Aș rescrie URL-urile conform instrucțiunilor;
(sus)
A6. Titlurile site-ului
A6.1. Să fie unice (fără titluri care se repetă pe mai multe pagini), descriptive (să îmi fie clar despre ce e vorba în titlu), să conțină cuvinte cheie (lucruri care se caută în motoarele de căutare), să folosească brandname (să aibă numele companiei în titlu) și, cu toate astea, să fie scurte (nu mai lungi de 65 de caractere)
Teorie:
Pentru testare voi folosi o căutare la Google cu 100 de rezultate afișate în pagină;
Legat de titlurile unice: motoarele de căutare preferă să afișeze, în pagina de rezultate, lucruri unice; ei bine, dacă toate titlurile unei pagini ar fi identice, am putea obține rezultate ca acesta:
Dacă vă uitați în imagine, vă dați seama că niciunul din titluri nu mai are personalitate, toate arată la fel, e o problemă; motoarele de căutare nu doresc o experiență neplăcută a utilizatorului, așa că vor face tot posibilul să afișeze doar rezultate cu titlu unic; aveți în site multe titluri de pagini identice? Whoooops, e o problemă, motorul de căutare va elimina, probabil, o parte din acele rezultate, repet, din dorința de a crea vizitatorilor experiențe plăcute;
În ceea ce privește titlurile descriptive, e bine ca în titlul paginii să îmi dau seama despre ce e vorba în pagina respectivă; cu alte cuvinte, un titlu să sintetizeze cât mai bine conținutul paginii;
Legat de cuvintele cheie, în descrierea sintetică a paginii, e bine, pentru motoarele de căutare, să se folosească cuvinte cheie; atenție, însă!, trebuie să fie relevante pentru pagina respectivă;
Legat de brandname – site-ul companiei voastre e bine să conțină încă din titlu numele companiei; ca practică bună, e de preferat să puneți un titlu de forma:
Mașină de spălat Bosch cu 2 compresoare – Electrocasnice – MagazinulOnline.ro,
mai degrabă decât:
MagazinulOnline.ro – Electrocasnice – Mașină de spălat Bosch cu 2 compresoare;
Principiul e simplu:
Cuvânt cheie (pagina curentă) – Categorie (dacă e cazul) – Nume brand
Cu alte cuvinte, puneți partea unică a titlurilor (în cazul de față numele produsului) la început și partea care are tendința să fie repetitivă (categoria și, chiar și mai repetitiv, numele brandului) spre sfârșit; în cazuri excepționale, când numele brandului e mai relevant decât numele paginii și este un nume de brand scurt, îl puteți pune în față:
Microsoft – Soluții IT pentru companii
În ceea ce privește lungimea, lucrurile sunt simple: un titlu nu trebuie să depășească 65 de caractere în lungime; titlurile mai lungi de această dimensiune vor fi afișate trunchiat în rezultatele motoarelor de căutare; ca soluție la această problemă, e bine ca încă din sistemul de management al conținutului (CMS) să stabiliți ca titlurile să fie scurte; cu alte cuvinte, de fiecare dată când introduceți o pagină în site, să verificați în mod automat ca acel titlu să nu depășească 65 de caractere;
Notă: o problemă tipică la stabilirea titlurilor: creatorii de site-uri au tendința să optimizeze un site întreg, nu doar o pagină, pentru un cuvânt cheie; adică, dacă eu am un site de legume și mă interesează poziționarea foarte bună, de exemplu, pentru “cartofi”, o tendință comună e să pun cuvântul “cartofi” în titlurile tuturor paginilor site-ului, indiferent de profilul paginii (adică pagina cu varză va conține, în titlu, și cuvântul “cartofi”, deși nu are nicio legătură; ori, asta e ineficient; trebuie optimizată o singură pagină pentru cuvântul cheie “cartofi” (homepage-ul, de exemplu, e de obicei avantajat în poziționare, puteți optimiza homepage-ul pentru cuvântul cheie dorit), și pe restul paginilor; sau faceți o pagină dedicată cartofilor în site, și gata; nu mai puneți același cuvânt cheie în toate titlurile din tot site-ul; e inutil, nu te ajută și, mai grav, Google poate considera că ai conținut duplicat; dacă îi “vinzi” lui Google multe pagini cu tot felul de legume optimizate, toate, pentru cuvântul cheie “cartofi”, o să considere că unele din pagini doar repetă în mod inutil conținutul paginii cu cartofi; cu alte cuvinte, să pui un cuvânt-cheie în mai multe pagini nu ajută poziționarea unei pagini anume, în schimb face rău tuturor celorlalte pagini pe care se pune cuvântul cheie;
Practică;
Conform Google: aveți mai multe pagini cu același titlu;
Astfel, orice pagină de produs are același titlu pe oricare din tab-uri:
… și lista poate continua cu fiecare produs din site; e o problemă foarte mare! Ați putea pune sufixul “caracteristici” sau “dotări” sau altă variantă pentru a avea titluri distincte;
De asemenea, aveți probleme cu numele paginii de contact:
1, 2, 3: Contact.;
Nu am găsit în site titluri foarte lungi;
Toate titlurile din site indexate de Google au cel mult 65 de caractere, e OK;
O problemă e legată de brandname – nu aveți numele brandului în titlu;
Formula pentru titlurile din site-ul vostru e ceva de genul:
[nume pagină].
O altă problemă ține de cuvintele cheie – nu aveți foarte multe cuvinte cheie în titlu; nu ar strica o variantă de genul:
[nume produs] [nume categorie]
Astfel, pentru pagina Laguna Minor să aveți:
Laguna Minor – Ambarcațiune
sau
Laguna Minor – Barcă;
Sugestia mea ar fi să alegeți una din variantele de mai jos:
[nume pagină] – Spat.ro
[nume pagină]. Spat.ro
[nume pagină]: Spat.ro
[nume pagină] – Spat
[nume pagină]. Spat
[nume pagină]: Spat
Nu am găsit probleme cu titluri duplicat la categoriile de produse și subcategorii;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme foarte mari;
Lucruri de făcut:
Eliminați titlurile duplicat pe pagina de produs;
Dacă aveți pe viitor o funcție de căutare, puneți ceva de genul “pagina 2 din 3”; eventual prescurtări (“pg2/3”);
Puneți verificare de titluri – verificați pe viitor ca titlurile din site să nu aibă mai mult de 65 de caractere;
Folosiți brandname în titlu;
A7. Conținut
A7.1. Este suficient conținut text pe site?
Teorie:
Ca idee, o pagină ar fi bine să aibă între 500 și 600 de cuvinte, ca un minim (mă refer aici la conținutul unic al unei pagini, se elimină așadar textele din meniuri, header, footer, sidebar); însă puteți obține poziționări foarte bune în motoarele de căutare și cu
câteva propoziții de text, după cum relevante pot fi și articolele foarte-foarte lungi (zeci de pagini);
Ideea acestui punct e alta – lungi sau nu, e bine să aveți mult conținut în site: multe pagini, sau poze, sau clipuri video; dacă puneți 5 clipuri într-un articol sau dacă faceți 5 articole distincte pentru fiecare clip video, ideea e că aveți nevoie de conținut suficient în site; Google iubește conținutul consistent pe un site;
Atenție! Nu sugerez aici să intrați pe Wikipedia și să copiați aleatoriu pagini cu text și imagini, doar pentru a obține conținut; conținutul e bine să fie unic în site-ul vostru, sau cel puțin să nu apară în Internet pe site-ul vostru după ce a apărut mai întâi în alte site-uri (cu alte cuvinte, nu copiați texte din alte părți);
Altfel, cu cât mai mult conținut, cu atât mai bine; desigur, vizitatorii e bine să aibă o experiență plăcută în site, cu alte cuvinte: scrieți texte de calitate și scrieți texte care au legătură cu profilul site-ului (dacă aveți un site de legume, scrieți texte de calitate despre legume, nu despre alte lucruri);
Note:
i. Dacă nu actualizați (adăugând constant lucruri noi) paginile din site, e bine să aveți o secțiune în site dedicată conținutului proaspăt – o secțiune “blog” sau una cu știri, sau o secțiune cu comunicate de presă, sau o rubrică de articole; nu adăugați brusc 100 de pagini și apoi lăsați site-ul baltă; adăugați constant conținut nouă;
ii. Puteți face voi înșivă conținutul, puteți să îl generați automat (de exemplu, puteți face, pe baza unor descrieri tehnice criptice ale unui produs, o descriere automată, detaliată, și cu mai multe cuvinte, a acelui produs), sau puteți cere altora să scrie conținut (vizitatorii să lase comentarii, sau review-uri, sau testimoniale);
iii. Conținutul nou nu trebuie să fie neapărat în site-ul vostru; prezența susținută în rețelele sociale (Twitter, Facebook, LinkedIn) poate fi, de asemenea, un factor care să țină de conținutul, în ansamblu, al prezenței voastre pe web; contează însă mai puțin;
Practică:
Aveți destul de mult conținut unic pe site, însă suferiți foarte mult mai ales la descrieri oferte; vă lipsesc, de asemenea, blogul și comentariile vizitatorilor, care vă pot ajuta să creați conținut cu puțin efort (doar întreținere, nu creare propriu-zisă);
Așa cum am spus, mi-aș face unele griji privitor la lungimea conținutului pentru descrierea produselor, aveți destul de puțin conținut în această parte;
Descrierile sunt atrăgătoare, dar cam scurte și pe unele pagini lipsesc complet;
Aveți în pagini doar o descriere sumară, cu puțin text; pot spune de asemenea că sunt foarte multe date tehnice și e o descriere seacă; ar fi interesant, poate, de adăugat un conținut editorial în pagina de produs;
Am impresia, parcurgând site-ul, că e făcut în viteză, totul să fie rapid; aș prefera să pot citi mai mult de un rând-două la descrierea unui produs; dați-mi de citit mie ca vizitator și motorului de căutare;
De asemenea, puneți mai mult de o poză în pagina de produs care să poată fi accesată fără JavaScript; în prezent, motoarele de căutare au probleme în a naviga printre poze cu JavaScript;
Aș miza mai mult pe rețelele sociale, care vă lipsesc;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mare;
Lucruri de făcut:
Mizați mai mult pe rețelele sociale și rezolvați problema cu conținutul insuficient pentru descrierea produselor; permiteți comentarii în site și adăugați poze produselor care pot fi navigate fără JavaScript; creați un blog;
A7.2. Tag-urile <h1>-<h6> să fie OK
Teorie:
Dacă deschizi o carte și începi să citești, îți e destul de clar care sunt titlurile capitolelor și ale subcapitolelor, după dimensiunea fonturilor;
O pagină web este însă mai complicată, poți deschide un site, și ai în stânga o poză atrăgătoare, în dreapta un text mare care te îndeamnă să faci click, există și un titlu, ai și mai multe subtitluri, toate colorate diferit; un vizitator, ca om, are probleme să își dea seama care ar putea fi titlul paginii;
Cum rămâne însă cu motoarele de căutare? Discutăm aici de roboți, care nu pot “vedea” o poză, prin urmare nu știu ce reprezintă, dacă e un titlu sau doar o poză; de asemenea, un text foarte mare scris cu negru poate fi mai puțin important decât un text mai mic, dar scris cu albastru strălucitor; care din cele două e titlul?
Ei, (și) pentru a preveni astfel de probleme, au fost inventate tag-urile hn (de la <h1> la <h6>, valorile mai mari de h6 sunt irelevante);
Cu tagurile acestea, se poate marca:
i. Cu h1 titlul paginii – foarte important;
ii. Cu h2 un subtitlu – mai puțin important;
iii. Cu h3 un subtitlu și mai puțin important;
Folosind CSS, programatorii web pot colora, dimensiona și aranja în pagină cum doresc aceste titluri (așadar, ei sunt fericiți), iar motoarele de căutare știu, foarte clar, care e titlul paginii și care sunt sub-titluri, fiecare după importanța lor (așadar, și motoarele sunt fericite); vedeți aici – explicații tag-uri h1-hn – informații suplimentare despre folosirea tag-ului
Cum vă așteptați, cuvintele care sunt marcate ca fiind titlul paginii folosind aceste taguri sunt interpretate de motoarele de căutare drept “foarte importante”;
Ca importanță SEO, tag-ul h1 e foarte important, h2 mult mai puțin, iar tag-urile de la h3 în jos sunt utile în principal ca uzabilitate, motoarele de căutare le acordă o importanță minimă; unele pagini, cum sunt cele foarte lungi, pot avea şi tagul <h6>; într-o resursă pe care v-am recomandat-o anterior:
a. Tagul H1: Keyword Use as the First Word(s) in the H1 Tag – 45% moderate importance;
b. Tagurile H2-H6: Keyword Use in other Headline Tags (H2–H6) – 35% low importance;
Așadar, folosiți măcar tagul H1 pentru titlurile din pagină în orice pagină a site-ului; dacă aveți subtitluri și sub-sub-titluri, încadrați-le în tag-urile h2-h6;
O practică comună (pe care nu o recomand) este punerea tag-urilor hn pe:
a. Logo – e inutil, o imagine nu poate fi titlul paginii;
b. Elemente care se repetă în tot site-ul – meniuri, elemente din sidebar; nu recomand aceste practici, ajută prea puțin la poziționarea paginii curente;
Practică:
În pagina unei categorii oarecare aveți tag-urile hn astfel:
– h1 pe titlul paginii;
Atât! În tot site-ul aveți doar h1 pe titlul paginii; nu aveți tag-urile h1-hn în nicio altă pagină din site, decât pe paginile de categorii și acolo doar h1;
Sugestie – puneți așa:
– h1 pe titlul paginii;
– h2 pe un subtitlu;
– h3 pe un sub-subtitlu;
E foarte important să aveți tag-urile h1-h3 pe pagina de produs;
La categorie aș pune așa – titlul categoriei în h1, titlurile produselor în h2, alte elemente din pagină (importante), dacă e cazul, în h3;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Aș pune tag-urile pe pagina de produs mai bine, conform instrucțiunilor;
(sus)
A8. Meta tag-urile (meta description, meta keyword)
A8.1. <meta name=”keywords”> și keyword-urile din site – probleme cu keyword stuffing?
Teorie:
<meta name=”keywords”> este un tag util în trecut, pentru a “spune” cumva motorului de căutare despre ce e vorba în site; astfel, dacă făceai o pagină despre Alain DELON era cumva util să informezi motorul de căutare că e vorba de o pagină dedicată filmografiei franceze:
<meta name=”keywords” content=”alain delon, film, filme, francez, franta, fan, fani, filmari, actor, cinema”/>
Cu timpul, acest tag a fost abuzat atât de mult încât motoarele de căutare au decis să ignore tag-ul complet; Google, de exemplu, își va da seama singur, cu tehnologia de astăzi, că o pagină despre Alain DELON se referă la filmografia franceză și va putea singur să catalogheze o pagină; la polul opus, creatorii de pagini web au tendința să catalogheze o pagină și conform unor criterii nerealiste (de exemplu, pot să pun în lista cuvintelor cheie “cumpărare film”, deși pe site poate eu nu vând filme cu Alain DELON, dar am reclame pe site cu vânzare de filme și sunt interesat să intre în site-ul meu oameni care vor să cumpere filme, pentru ca eu să câștig din publicitate; o altă metodă de abuz era, în primii ani ai folosirii meta tag-ului, repetarea obsesivă a unor cuvinte cheie, cu mici variații: film, filme, filmele, filmului, filmat, filmam, filmari); la sfârșitul zilei, rețineți că tag-ul nu mai este important;
Dar vâlva creată inițial (în primii ani ai motoarelor de căutare) persistă încă; se găsesc, și astăzi, creatori de pagini web care vor adăuga în continuare tag-ul keywords, doar pentru a atrage vizite; dacă motoarele nu te ajută în poziționări prin folosirea unor asemenea practici, în schimb ele te pot sancționa, pe baza unui simplu fapt – dacă tu folosești tag-ul în mod abuziv (prin repetarea cuvintelor cheie), Google poate considera că încerci să faci SPAM; așadar, tag-ul nu te ajută dacă îl creezi, însă dacă îl folosești necorespunzător îți poate crea probleme; ai putea mult mai bine să îl elimini complet;
Dacă tagul meta keywords este ascuns vizitatorilor obișnuiți și vizibil doar motoarelor de căutare, în schimb repetarea obsesivă, fără niciun sens real pentru utilizator, doar pentru a obține poziționări în motoarele de căutare, a unor cuvinte cheie, este foarte vizibilă vizitatorilor (alături de motoarele de căutare); procedeul acesta se numește “keyword stuffing” și e o metodă slabă (și ineficientă, și inetică) de promovare; sugestia mea e să nu repetați într-o pagină un cuvânt în mod obsesiv; desigur, dacă ai o pagină despre cartofi, vei vorbi în mod natural despre această legumă; însă, ca idee, nu forțați lucrurile;
Practică:
Aveți tag-ul meta keywords implementat în site; e făcut în așa fel încât orice pagină să aibă în keywords același text:
Exemplu:
<meta name=”keywords” content=”Laguna Minor”/>,
unde “Laguna Minor” e titlul paginii; orice pagină are titlul paginii în tag;
Eu aș scoate tag-ul complet, dar e opțional;
În prezent nu spamați, însă nici nu vă ajută;
Nu am remarcat keyword stuffing în site, doar în câmpul keywords abuzați;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mică;
Lucruri de făcut:
De scos tag-ul keywords complet din site;
Pe viitor nu faceți keyword stuffing în site;
A8.2. <meta name=”description”> – să existe, să fie o descriere care să îndemne la click, lungime
Teorie:
În primul rând, meta tag-ul description e bine să existe; ar fi foarte util să aveți descrieri pe toate paginile site-ului;
De ce este important să existe descrierea site-ului? În afară de faptul că Google preia de obicei acea descriere și o afișează în unele căutări ca un snippet (sunt texte mici afișate în rezultatele căutării, sub titlul paginii – detalii aici: snippet-uri Google), Facebook preia și el acea descriere și o folosește când cineva trimite o pagină oarecare de la voi din site (linkul trimis prin Facebook are o descriere, fix acea descriere din meta tag); e util așadar să aveți o descriere pentru Google și pentru situația în care cineva vă recomandă prin Facebook, ca să dau doar două exemple;
Cum se face o descriere cu o uzabilitate bună, adică oamenii să fie îndemnați să facă click pe rezultatul din Google sau din Facebook?
i. În mod direct – invitați oamenii să intre pe site: ”Intrați pe site” / “Faceți click” / “Vă așteptăm pe site” / “Poftiți pe site”;
ii. Prin prezentarea unor beneficii, se dă o motivație de a intra în site – ”Site-ul nostru vă oferă X și Y și Z”, “Avantajul folosirii site-ului este că A, B, C”, “Dacă intrați în site, veți putea să vă înscrieți la …”, “Vizitatorii site-ului beneficiază de …”;
Descrierea ar fi bine să fie făcută cu gândul la oamenii care caută un termen la Google, găsesc site-ul, și apar două rânduri de text; faceți textul cu gândul la acei internauți, și o să fie bine; cu alte cuvinte, nu scrieți:
“Site-ul nostru vinde cartofi; cartofii vânduți sunt ieftini; avem și alte legume, dar vindem cartofi; cumpărați cartofi”,
sau, mai grav:”
“cartofi, cartofel, cartofiori, cartofi, cartof, cartofeli, cartofar, carotofor, cartof, intră pe site pentru ce mai noi cartofi”,
cu gândul să repetați, obsesiv, un cuvânt cheie, pentru a avea poziționare în motoarele de căutare; niciunul (atenție!) din motoarele de căutare importante nu folosește descrierea pentru poziționările în Google; faceți descrierea pentru oameni, ignorații roboții; asta nu înseamnă să nu folosiți cuvântul cheie, dimpotrivă, îl puteți folosi și chiar repeta (dar nu exagerat); însă scrieți descrierea paginii cu gândul la vizitatori; exemplu bun:
“Cartofi online: site despre legume proaspete din România. Pentru a alege din cea mai mare ofertă de cartofi online, intrați pe site-ul nostru.”
În fine, descrierea e indicat să nu depășească 155 de caractere, pentru a “încăpea” în spațiul alocat de motoarele de căutare (altfel, va fi întreruptă de puncte de suspensie “…”);
Ca idee, descrierea pentru pagina principală este mai importantă, pentru că este cel mai des vizibilă în căutări;
Practică:
Aveți tag-ul meta description implementat în site; e făcut în așa fel încât orice pagină să aibă această descriere:
<meta name=”description” content=”Laguna Minor”/>
Pentru pagina principală acest text este foarte slab.
Ce aș face mai bine?
a. Fie scrieți descrierea pentru fiecare pagină a site-ului;
b. Fie o generați din descrierea produsului, în orice caz e nevoie de texte umane, nu pentru roboți; atenție și la lungimea descrierii;
De exemplu, descriere pentru homepage poate fi:
<meta name=”description” content=”Spat.ro este un site de prezentare pentru ambarcatiuni, salupe de serviciu si nave de pasageri. Pentru ultimele produse, poftiti in site. ” />
Pentru categorii:
<meta name=”description” content=”Spat.ro [nume categorie]: [descriere pentru fiecare categorie in parte]. Te asteptam pe site-ul nostru pentru ultimele produse adaugate.” />
Iar pentru produse:
<meta name=”description” content=”Spat.ro [nume produs] – [nume categorie]: [descriere pentru fiecare categorie in parte]. Te asteptam pe site-ul nostru pentru o oferta imbatabila.” />
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme mari;
Lucruri de făcut:
De făcut descrieri unice pentru fiecare produs în parte, semi-automat sau manual; e un lucru foarte important;
A8.3. <meta name=”robots”> – să nu existe, în principiu, sau dacă există să fie cu sens
Teorie:
În textul de mai sus, “robots” poate fi înlocuit de un robots specific (cei mai importanți, conform diferitelor motoare de căutare, sunt: googlebot, googlebot-image, msnbot, msnbot-media, msnbot-products, mozilla, ia_archiver, ia_archiver-web.archive.org, yahoo-blogs, yahoo-mmaudvid, yahooseeker), pe modelul:
<meta name=”googlebot”>
Urmează un alt argument: noindex, nofollow, noarchive, noodp, noydir, nosnippet;
Ideea de bază, dacă vă sună complicat cele mai sus, fie nu folosiți complet aceste tag-uri (în general, vă puteți descurca bine și fără ele), fie, dacă le folosiți, vă documentați pe Search Engine Land;
Ar fi indicat sa aveți tag-uri referitoare la roboți doar pentru paginile la care nu doriți sa dați acces motoarelor de căutare (paginile de administrare a site-ului ar putea fi exemple); folosirea greșită a tag-urilor poate duce la probleme (lipsă de indexări, absență din motoarele de căutare completă, etc.);
Practică:
Nu folosiți tag-ul în site, ceea ce înseamnă că permiteți tuturor motoarelor accesul, e foarte bine;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Pe viitor fiți atenți să nu blocați accesul roboților;
(sus)
A9. Redirect-uri și localizare
A9.1. Cum arată header-urile HTTP pentru o pagină tipică? Dar pentru o pagină de erori 404?
Teorie:
Folosind add-on-ul de FireFox Live HTTP headers pot vedea care este codul trimis de site browser-ului;
De cele mai multe ori este returnat codul 302 pentru fișierele care nu s-au modificat de la ultima accesare și codul 200 pentru răspunsurile standard; pentru coduri din clasele 1xx, 2xx, 3xx totul e OK;
Până aici nicio problemă; dacă însă se returnează coduri din clasa 4xx (404 de cele mai multe ori) sau 5xx pot fi probleme – înseamnă că există elemente din pagină care nu se încarcă;
Invers, dacă accesez o pagină care nu există pe site, ar trebui să obțin măcar odată un cod de tip 404, care să îmi confirme că pagina nu există;
Practică:
Paginile tipice returnează codurile potrivite, pagina 404 din păcate, însă, nu returnează codul 404;
Am prezentat mai sus problema paginii 404 care nu arată bine;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme mari cu paginile de eroare care nu returnează codul 404;
Lucruri de făcut:
Atenție ca și pe viitor să returnați codurile corespunzătoare;
A9.2. Ţara IP-ului site-ului și ce top-level domain are site-ul
Teorie:
Dacă serverul pe care este găzduit site-ul are un IP ce ține de România, cresc șansele ca site-ul respectiv să fie în limba română;
Problema localizării unui site (Google să știe din ce țară e un site) este minoră pentru un site cu mult conținut; motoarele de căutare pot să își dea seama în mod automat în ce limbă e scris un site și să localizeze site-ul respectiv; criteriul ar fi fost important, de exemplu, pentru un site în limba engleză din Marea Britanie – în acel caz e relevant să se știe dacă site-ul se adresează ca public țintă Marii Britanii, Australiei sau Statelor Unite, de exemplu;
Și pentru situațiile în care un site nu are mult text indexabil (e un site foto, sau un site aproape integral în Flash) există o soluție mulțumitoare: folosirea Google Webmasters Tools și a echivalentelor lor de la Bing și Yahoo! pentru a atribui o țară unui site;
Ca și concluzii, un IP de România ajută, este însă un element minor, și poate fi substituit ușor de soluții alternative;
În ceea ce privește top-level domain-ul (TLD) folosit (ultimele litere din domeniu, de forma “.com”/”.ro”/”.au”/etc.), e de preferat ca un site din România să aibă extensia .ro, dacă se adresează căutărilor din România;
Practică:
IP-ul este din România (vezi mai sus);
spat.ro – TLD-ul este .ro (România);
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Păstrați situația din prezent, nu puneți site-ul pe domeniu extern și IP din altă țară;
A9.3. Existența unei adrese fizice în pagina de contact (de preferat și în footer)
Teorie:
Un bun indicator al țării de care ține un site este adresa fizică precizată în pagina de contact și prezența adresei în footer-ul site-ului; în adresă e bine să fie specificat orașul, strada, codul poștal, eventual și țara;
Motoarele de căutare vor considera mai ușor că un site aparține unei țări dacă vor întâlni aceste două elemente;
Prezența adresei fizice e și un criteriu de uzabilitate (utilizatorii au încredere într-un site la care se pot raporta nu doar virtual – “un site” – ci și fizic – “o adresă fizică”);
Practică:
Aveți adresa în pagina de contact, inclusiv codul poștal, dar nu aveți țara;
Nu aveți adresa în footer;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Aș pune adresa în footer, și aș completa cu toate detaliile la pagina de contact;
A9.4. Înregistrați-vă în Google Local
Teorie:
Voi testa înregistrarea în Google Local printr-o căutare după numele brandului la Google Maps;
Ar fi bine să fiți în lista de rezultate, iar dacă nu să vă înregistrați;
De ce să vă înregistrați? Puteți obține poziționări în unele căutări locale; revenind la exemplul cu “cartofi”:
cartofi ieftini buzau
va afișa rezultate care au “cartofi ieftini” înregistrate în regiunea Buzău, România;
Cum vă înregistrați? Puteți face asta prin folosirea Google Maps (faceți un fișier KML și îl adăugați în Google Webmasters Tools, sau, alternativ, adăugați o anumită adresă pe Google Maps);
Practică:
Apăreți în rezultate cu înregistrarea:
Nautica 2006 SRL
87 Str. Dogariei
Municipiul Galati, România
0236 460 230;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Sugestia mea este să vă înregistrați la Google Local;
(sus)
A10. Link-uri de la voi către voi înșivă (linkuri interne)
A10.1. Numărul de linkuri, fie către voi înșivă, fie către alte site-uri să fie mai mic de 100
Teorie:
În opinia lui Matt CUTTS, manager al echipei webspam la Google, e bine ca orice site să aibă pe o pagină mai puțin de 100 de linkuri către alte pagini (interne, în același site, sau externe, către alte site-uri); 130 de linkuri? OK, e în regulă; 300? Deja e mult prea mult;
Cum verificați voi înșivă câte linkuri sunt într-o pagină? Instalați browser-ul Opera, deschideți o pagină de pe site în Opera, lăsați-o să se încarce complet, Tools => Links, copiați toate linkurile în Microsoft Excel și vedeți câte linkuri aveți;
Ca notă, linkurile e bine să fie subliniate și scrise cu o culoare diferită de restul textului din site; o bună practică e folosirea de linkuri de culoare albastră;
Practică:
Pagini analizate:
– Pagina principală: 18 linkuri;
– Ambarcațiuni: 46 de linkuri;
– Șalupe serviciu: 24 de linkuri;
– Produse: 18 linkuri;
– Gama minor: 29 de linkuri;
Concluzie: nu aveți multe linkuri pe niciuna din paginile analizate;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
De menținut sub 120-130 de linkuri pe pagină pentru paginile site-ului;
A10.2. Textul de ancoră să fie corespunzător cu pagina destinație – linkuri interne
Teorie:
Pe Internet ați văzut de multe ori linkuri de forma: “click aici”; ei bine, aceste linkuri nu sunt recomandate; e de preferat să scrieți: Vedeți pagina “Cum să înveți mai bine în 5 pași și 3 ore de somn”, mai degrabă decât “Click aici pentru detalii”;
Cum verificați voi înșivă textele de ancoră dintr-o pagină? Instalați browser-ul Opera, deschideți o pagină de pe site în Opera, lăsați-o să se încarce complet, Tools => Links, și în coloana din stânga este afișat textul de ancoră;
Practică:
În general, folosiți un text de ancoră corect pe linkurile interne;
Nu aveți multi paginare în site;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Sunt mulțumit de cum a fost abordat acest aspect;
(sus)
A11. Linkuri de la voi către alții (către exterior)
A11.1. Verificare linkuri cu nofollow
Teorie:
Linkurile obișnuite transmit valoare; dacă eu îmi fac site A și creez un link către alt site – B -, site-ul B va beneficia de linkul meu;
Dacă eu însă îmi fac un site A și am un blog pe el și comentează te miri cine pe blogul meu, iar comentatorii mei adaugă linkuri în comentariile pe care le introduc în site, poate eu nu doresc ca toate acele linkuri să aibă valoare pentru motoarele de căutare; cu alte cuvinte, eu pot lăsa linkul pe site, poate fi click-abil, dar vreau să îi “spun” lui Google – “n-am verificat acele linkuri, ignoră-le, pot fi linkuri de slabă calitate”; pentru asta s-a inventat nofollow și pentru asta e în continuare util;
Nofollow a fost însă folosit și în alte scopuri – pentru a gestiona linkurile din propriul site; cu alte cuvinte, pot să îi “spun” lui Google – “paginile cu produse sunt foarte importante, dar paginile cu termeni și condiții sunt foarte slabe, ignoră-le” și pentru asta să folosesc nofollow pe paginile cu termeni și condiții, de exemplu; tehnica se numește “Page Rank sculpting“; toate ca toate, dar tehnica nofollow e o tehnică relativ avansată și, folosită greșit, poate face mai mult rău decât bine (Google nu mai poate naviga unele pagini, site-ul e indexat doar parțial, eu, ca deținător de site, am impresia – falsă!, s-ar putea adăuga – că știu mai bine decât Google care sunt pagini importante și care nu); pentru a evita problemele folosirii necorespunzătoare a nofollow, Google a luat niște măsuri care, în cuvinte puține, te îndeamnă:
a. Să folosești în continuare nofollow pentru comentariile pe blog, comentarii pe care nu verifici constant cum arată site-urile celor ce comentează (folosesc principii etice de promovare, sau sunt în zona gri?);
b. Să eviți folosirea nofollow în site ca tehnică de page sculpting;
În prezent, tehnica nofollow, folosită încă conform vechilor principii de Page Sculpting, poate fi o metodă periculoasă de influențare a rankingurilor.
Se poate însă folosi nofollow pentru site-uri pe care nu le verificați manual (site-urile celor ce comentează pe blogul companiei, de exemplu);
Practică:
Aveți linkuri către alții:
Yamaha Motor Europe www.yamaha-motor-europe.com/products/marine/
Volvo Penta www.volvo.com/volvopenta/global/en-gb/pentahome.htm
Honda Marine www.honda-marine.com/
Suzuki Marine www.suzukimarine.com/
Sole Diesel www.solediesel.com/english/marine+engines/
Nu aveți nofollow pe ele;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Toate bune, pe viitor evitați să faceți Page Sculpting;
A11.2. Textul de ancoră să fie corespunzător cu pagina destinație – linkuri către exterior
Teorie:
Vezi mai sus teoria de la linkurile interne;
Practică:
Folosiți corect textul de ancoră, dar nu prea aveți linkuri externe cu text ancoră, ci doar imagini;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Totul e OK;
A11.3. Linkurile externe să aibă legătură cu site-ul vostru
Teorie:
Dacă voi aveți un site despre legume și cartofi, are sens să aveți linkuri către site-uri despre industria alimentară, despre agricultură, creșterea plantelor, transportul fructelor și al legumelor;
Dacă însă majoritatea linkurilor voastre către exterior duc către site-uri de mentenanță PC, înseamnă că aveți o problemă cu profilul linkurilor;
Ideal ar fi ca linkurile externe să ducă spre site-uri care au legătură, dacă nu cu site-ul în întregul lui, măcar cu tema de discuție din pagina de la care pleacă linkul;
Nu mai e nevoie, sper, să spun că există site-uri care merită cumva mai multă încredere (site-urile unor spitale) decât altele (site-urile care vând Viagra);
Atenție așadar către cine dați linkul;
Practică:
Nu aveți foarte multe linkuri externe, dar linkurile pe care le aveți au legătură cu voi; producătorii din footer au mare legătură cu domeniul vostru;
Sugestia mea ar fi să aveți mai multe linkuri către exterior, de exemplu într-o secțiune Știri sau un Blog ați putea pune mai multe linkuri;
Sau pe paginile de produse – linkuri către paginile producătorului, pentru a afla detalii despre produse de la producător;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): problemă mică;
Lucruri de făcut:
Pe viitor, puneți pe site-ul vostru mai multe linkuri către exterior, care să aibă legătură cu domeniul vostru de activitate;
(sus)
A12. Linkuri de la alții către voi (linkuri din exterior)
A12.1 Să fie numeroase, să fie de la site-uri de calitate, să fie de pe site-uri în legătură cu voi, să nu fie toate către homepage, să aibă un text ancoră bun, să fie un profil natural de linkuri
Teorie:
Sper că vă e clar că linkurile, dacă sunt multe, vă ajută pentru a face profilul de linkuri să fie natural, vă ajută pentru Page Rank, vă ajută să arate că sunteți pe web; asta doar referitor la număr; însă contează și alte lucruri;
Ce înseamnă să obțineți linkuri de la site-uri de calitate?
i. Linkurile să aibă legătură site-ul vostru (vezi mai sus – dacă aveți un site de cartofi obțineți linkuri fie de la un site generalist despre legume și fructe, fie de la un singur articol din site care vorbește pe tema legumelor);
ii. Site-urile respective să aibă multe linkuri;
iii. (cerc vicios) Linkurile obținute să fie de pe site-uri, la rândul lor de calitate;
Astfel, dacă obțineți un articol într-un ziar național, acel articol are și link către site-ul vostru, ați obținut un link de mare calitate (ziarul național va scrie articolul pe o temă care are legătură cu voi, varianta online a ziarului are o mulțime de linkuri de la alte site-uri și acel ziar are în general linkuri de calitate);
Dacă însă, articolul din ziar este “preluat” în mod ilegal de 100 de surse de știri obscure, care nu fac altceva decât să copieze conținut de pe Internet, ați obținut 100 de linkuri destul de slabe;
Cu alte cuvinte, e important dacă “Evenimentul zilei” îți dă un link, dar e puțin important dacă un site creat doar pentru a copia conținutul altor site-uri vă dă un link;
Desigur, linkurile către site-ul vostru trebuie să fie pe pagini care să aibă legătură cu site-ul vostru (am detaliat);
Un alt lucru care contează e ca linkurile să nu fie toate către homepage; vizitatorii obișnuiți intră pe site, citesc, deschid un articol, citesc, mai deschid o pagină; la un moment dat găsesc o pagină/un articol/o secțiune care le place; o vor trimite, poate, mai departe prin rețelele sociale; însă vor trimite acea pagină, nu așa, orice pagină a site-ului; și, mai ales, nu vor trimite homepage-ul;
Însă deținătorii de site-uri, când promovează site-ul, au tendința să folosească pagina principală: “Intrați pe site-ul spat.ro ca să găsiți …, și să aflați …, și să primiți …”; problema e că un profil de linkuri în care 90% din linkurile către site-ul vostru sunt exclusiv către pagina principală arată nenatural; voi vreți poziționări în Google și alte motoare de căutare nu doar cu homepage-ul, ci și cu alte pagini;
Legat de textul ancoră – dacă aveți o pagină pe site despre castraveți:
www.site-ulmeu.ro/legume/castraveti,
când un client de-al vostru se oferă să vă dea link, învățați-l să nu vă dea link de forma:
“Pentru a găsi legume excelente, click aici”,
ci să vă dea link de forma:
“Pentru a găsi legume excelente, vedeți Castraveti – site de legume al BrandulMeu SRL”;
A doua formă a linkului e utilă și pentru utilizator – care înțelege mai bine despre ce e vorba în site-ul destinație -, cât și pentru Google, care poate interpreta mai bine linkul;
Cum arată un profil natural de linkuri?
a. Aveți linkuri din surse diverse – primăria locală (care vă afișează în lista companiilor din oraș), site-uri ale clienților (care descriu experiența cu voi), rețelele sociale (cineva recomandă un link pe Twitter, altul folosește Facebook, cineva vă filmează și vă pune pe YouTube); tot aici includ și faptul că linkurile trebuie să vină de la mai multe site-uri (adică dacă aveți un link în footer-ul site-ului pe site-ul X și acel site X are 1.000 de pagini, OK, aveți 1.000 de linkuri, dar nu sunt surse diverse de linkuri și acele 1.000 de linkuri ar fi fost mult mai bine distribuite pe 100 de site-uri distincte, câte 10 linkuri pe site);
b. Să aveți linkuri care să nu fie exclusiv dofollow (Wikipedia e nofollow, Twitter e nofollow, lista continuă); dacă aveți doar link-uri dofollow, dați impresia că ați influențat cumva procesul prin care ați obținut linkurile (pare un proces artificial, și motoarele de căutare nu apreciază asta);
c. Să aveți linkuri cu text ancoră diferit – dacă toate linkurile către site-ul vostru arată așa:
Castraveți – intră aici ca să cumperi castraveciori ieftini, buni, de Buzău,
poate fi un semn că ați manipulat procesul de obținere a linkurilor; e bine ca unele linkuri către site să difere, să nu aveți toate linkurile către site cu același text ancoră;
d. Să nu obțineți brusc foarte foarte multe linkuri și ulterior să vă opriți – dacă introduceți site-ul în 1.000 de directoare web în 3 zile, distribuiți 10 comunicate de presă în limba engleză în zeci de site-uri de comunicate de presă rapid și ulterior vă opriți brusc, acesta este un semn că v-ați angajat, probabil, în practici nerecomandate de strângere de linkuri; recomandarea mea ar fi să obțineți linkuri treptat și constant; și nu mai mult de 10-20 într-o singură zi; iar dacă obțineți 20 de linkuri pe zi, păstrați acest număr mult timp; sunt și excepții – dacă scrieți un articol fenomenal, revoluționar și este preluat foarte mult, apăreți la televiziuni, etc., atunci veți obține multe linkuri rapid; însă sunt linkuri de calitate și acele linkuri generează, la rândul lor, multe linkuri; astfel de practici – da, sunt bune;
e. Să nu aveți majoritatea linkurilor din surse obscure – dacă înscrieți site-ul în directoare web, alegeți-le cu grijă; dacă trimiteți un articol spre publicare în site-uri de comunicate de presă, faceți o scurtă verificare a site-ului; întrebați-vă mereu – dacă eu aș fi o vedetă, m-aș asocia cu acest site? Aș vrea să apară numele meu pe acel site? Aveți grijă de brandul vostru; evitați să obțineți linkuri pe care le poate obține oricine, inclusiv cei care fac spam pe Internet;
f. Util este să nu vă angajați, cel puțin excesiv, în scheme de tipul schimb de linkuri (link exchange); puteți face asemenea procedee, dar în număr limitat;
Cum pot vedea linkurile către voi?
- (atenție! Foarte puțin relevant! Vezi mai jos detalii) Google;
- Yahoo!;
- Linkuri către site – Open Site Explorer;
- Site-uri individuale (domenii diferite) care fac link către site – Open Site Explorer;
- Textul ancoră conform linkurilor către site – Open Site Explorer;
Cum puteți voi vedea mult mai multe linkuri?
Explicații pentru numărul de linkuri afișate în Google: acel indicator nu e neapărat un indicator realistic; ce vă sugerez pentru a afla o estimare (e tot o estimare și aceasta) mai bună a numărului de este să vă uitați în Google Webmasters Tools pentru detalii; Google Webmasters Tools afișează doar aproximativ 70-80% din linkuri, dar e un indicator mult mai realist decât o căutare cum am făcut mai sus;
Aveți desigur, și variantele oferite de Bing și Yahoo! pentru webmasteri; puteți avea acces la mult mai multe linkuri acolo; de exemplu, Yahoo! afișează în mod standard doar 1.000 de linkuri, în care numără inclusiv linkurile cu nofollow, care nu contează în ranking, şi numără repetat linkurile de pe acelaşi site; în schimb, Yahoo! Site Explorer va afișa lista completă de linkuri;
Practică:
Teste (vă sugerez să folosiți opțiunea de a descărca fișierele ca CSV/TSV pentru a le deschide în Microsoft Excel):
- (atenție! Foarte puțin relevant!) Google – 2 rezultate;
- Yahoo! – 304 de rezultate;
- Linkuri către site – Open Site Explorer – 41 de rezultate;
- Site-uri individuale (domenii diferite) care fac link către site – Open Site Explorer – 23 de domenii distincte au link către site;
- Textul ancoră conform linkurilor către site – Open Site Explorer – 7 variații;
Uitându-mă pe linkuri, pot spune că:
a. Aveți foarte puține linkuri;
b. Destul de puține linkuri sunt de la site-uri de calitate (fishingsociety.org, info-delta.ro, ziuaconstanta.ro, 4boatinginfo.com, barci.ro);
c. Nu toate linkurile sunt de pe pagini care au legătură cu voi (site-urile generaliste, directoarele web);
d. Aveți multe linkuri către homepage;
e. Textul ancoră nu are foarte multe variații, dar e mulțumitor;
f. Profilul de linkuri pare seminatural, vă lipsesc unele linkuri din partea comunității;
g. Aveți multe linkuri din directoare web;
Legat de textul ancoră, aveți linkuri către site cu următoarele variații:
www.spat.ro
spat boats
spat
http: //www.spat.ro
spat ambarcatiuni agrement si salupe
spat producator de nave mici si salupe
spat constructor ambarcatiuni agrement
Ca problemă: aveți totuși puține linkuri și nu de foarte mare calitate.
Am salvat aici – Linkuri-spat.ro_.zip – linkurile către site-ul vostru.
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme mari;
Lucruri de făcut:
De îmbunătățit profilul linkurilor;
Aș crește numărul de linkuri, calitatea, relevanța lor și textul de ancoră;
A12.2. Linkuri de pe rețeaua socială Twitter către voi
Teorie:
De ce e important să aveți linkuri către voi din Twitter? Twitter e, în cele mai multe cazuri, o rețea socială pe care oameni obișnuiți postează linkuri care li se par interesante; prezența susținută într-o astfel de rețea socială poate fi un semn că aveți un profil de linkuri natural, că oamenii consideră utile linkurile voastre și, benevol, vă dau linkuri; nu în ultimul rând, prezența în Twitter poate fi utilă și din alte scopuri decât strict SEO: puteți interacționa cu publicul vostru țintă, puteți primi vizite de la participanții la discuțiile din Twitter;
Mai nou, prezența unui site în Twitter poate afecta pozitiv poziționările în motoarele de căutare Google și Bing;
Voi testa cu BackTweets.
Evident, ar trebui să aveți cât mai multe linkuri din Twitter;
Practică:
BackTweets: nu am găsit niciun tweet către voi, mi se pare o performanță foarte slabă;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Aș încerca să cresc sprijinul comunității către site; puteți pune butoane de genul “Tweet this!”, dacă considerați că audiența voastră folosește Twitter; sau faceți teste – puneți butonul și vedeți rezultatele;
(sus)
A13. Analiza traficului și a căutărilor
A13.1. Date Alexa.com + contoare web publice
Teorie:
Dacă aveți în site contoare web publice (Trafic.ro sau similare) voi analiza traficul din aceste contoare;
Dacă traficul este privat, voi putea să mă bazez pe extrapolările celor de la Alexa.com;
Este important de știut cum obține Alexa datele prezentate: pentru toate persoanele care au instalat toolbar-ul Alexa, se preiau informații despre site-urile vizitate; folosind statisticile obținute de la utilizatorii care au instalat acel toolbar, se obțin date (aproximative) pentru toți utilizatorii unei țări (sau internațional);
Problema este, desigur, că un procent redus dintre internauți folosesc toolbar-ul Alexa, iar aceia care îl folosesc (e util pentru a obține statistici despre site-ul vizitat, de exemplu) au tendința să fie persoane cu cunoștințe avansate IT (prin urmare, profilul vizitatorilor nu e neapărat profilul tipic al internautului);
Este însă o aproximare utilă cel puțin pentru a avea o idee generală despre datele de trafic;
Practic:
Conform Alexa.com, site-ul spat.ro:
– Este al 3.545.114-lea cel mai vizitat site din lume;
– Este al 28.982-lea cel mai vizitat site din România;
Sunt rezultate destul de slabe;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): medie;
Lucruri de făcut:
Încercați să creșteți traficul către site;
A14.2. Prezența în Google Trends
Teorie:
Google Trends poate furniza informații despre profilul tipic al vizitatorilor site-ului; este însă disponibil doar pentru site-uri cu volum ridicat de căutări și afișări în Google (de obicei, site-uri mari și foarte mari);
Practică:
Google Trends nu îmi oferă date despre site;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): zero probleme;
Lucruri de făcut:
Nu puteți face mare lucru, poate doar să obțineți mai multe căutări către site, dar asta e foarte puțin în controlul vostru;
(sus)
A14. HTML Semantic
A14.1. Pagini care se încarcă greu? Testare dimensiuni pagini + viteză de transfer
Teorie:
România a ieşit pe locul 4 (link) la numărul de conexiuni broadband din numărul total de conexiuni la Internet și, mai recent, și-a păstrat supremația în Europa la viteza conexiunilor la Internet; o primă tentație ar fi să ziceți – OK, ce nevoie dam să îmi optimizez site-ul pentru viteză dacă publicul meu este în România? Țineți cont că o parte din internauți accesează site-urile prin dispozitive mobile, sau partajează aceeași conexiune la Internet între mai multe calculatoare; un alt lucru demn de remarcat e că chiar dacă viteza de transfer e foarte mare, un fișier mai mic cu 50% reduce timpul de încărcare a unei pagini de la un (teoretic) 4 secunde la un alt (teoretic) 2 secunde; adică chiar dacă transferul e foarte rapid, o pagină de mici dimensiuni se va încărca și mai repede; așadar, dacă puteți scădea dimensiunea paginii – de ce nu?
E interesant acest citat din partea Google:
The average web page takes up 320 KB on the wire (Google took into account the embedded resources such as images, scripts and stylesheets). Only two-thirds of the compressible material on a page is actually compressed. In 80% of pages, 10 or more resources are loaded from a single host.
Așadar, o pagină tipică are, cu tot cu imagini și script-uri, undeva la 320 de KB.
Cum testez dimensiunea paginii?
Voi salva mai multe pagini cu FireFox (Web page, complete); voi preciza apoi valorile fișierelor HTML și voi include apoi și media paginilor, cu tot cu imagini, script-uri, Flash-uri, așa cum au fost salvate;
Este indicat ca dimensiunea fișierului HTML (fără atașamente – CSS, JavaScript-uri, imagini, etc.) să nu depășească 150 de kilobytes;
Două note:
i. Salvarea paginii din browser nu reflectă întotdeauna dimensiunea exactă; în primul rând, aceeași pagină salvată în FireFox, Opera, Internet Explorer, Chrome, poate avea mici variații ale dimensiunii; în al doilea rând, există lucruri (JavaScript-uri, clipuri video embedded, player-e video, fișiere XML) care (potențial) nu se vor salva; însă dacă se face o medie pentru 5 pagini aleatorii din site, se vor obține rezultate (onorabil de) exacte;
ii. Dacă intru pe un site, vizitez pagina principală pentru prima oară, se va încărca pagina completă (cu tot cu fișier HTML, atașamente, Flash, JavaScript, CSS, etc.); dacă vizitez o altă pagină a site-ului, o parte din elementele site-ului nu se vor mai încărca, prin urmare timpul de încărcare pentru o a doua pagină din site este, de cele mai multe ori, mai mic;
Apoi, folosind add-on-ul Page Speed de la Google și Yahoo! YSlow de la Yahoo! (se folosește doar în FireFox, ca un add-on pentru alt add-on – FireBug) voi face un test al paginii și voi exporta rezultatele;
Cum testez viteza site-ului?
Ideal ar fi ca, pentru un site din România, să testez viteza site-ului din câteva orașe importante (București, Constanța, Iași, Cluj); să fac un test din aceste 4 localități, cu furnizori de servicii Internet reprezentativi pentru România (RDS, UPC, ClickNet) și să fac o medie a rezultatelor;
Voi face însă un test pe aptimize
Soluțiile SEOmoz pentru a crește viteza site-ului;
Practică:
Am salvat mai multe pagini cu FireFox și am găsit pagini cu dimensiunile: 5, 9, 11, 6, 8 kilobytes (doar fişierul HTML); dacă adăugăm şi restul fişierelor (javascript-uri, CSS-uri, imagini), dimensiunea medie a unei pagini de pe site e undeva la 354 kb; e destul de bine pentru fișierul HTML, dar dimensiunea totală a paginii nu e foarte mică;
Legat de add-on-ul PageSpeed, am exportat rezultatele la ShowSlow.com pentru homepage și o pagină de produs, puteți vedea acolo detaliile;
Aveți scoruri bune, 73-75 din 100, ca probleme mai importante:
Use a Content Delivery Network (CDN)
Add Expires headers
Compress components with gzip
Configure entity tags (ETags)
Make JavaScript and CSS external
Leverage browser caching
Avoid document.write
Remove unused CSS
Minify JavaScript
Defer loading of JavaScript
Use efficient CSS selectors
în general însă rezultatele sunt bune;
Testând cu aptimize, am obținut rezultatele din fișierul PDF atașat – Rezultate Aptimize.
– Viteza site-ului, necomprimat, încărcat pentru prima oară este de 8,0 secunde (timpul total de încărcare a site-ului);
– Dacă se revine pe site, se vor reîncărca doar unele fișiere ale site-ului și viteza scade la 5,6 secunde;
Sunt timpi mulțumitori, nu perfecți, dar buni;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): mică;
Lucruri de făcut:
Vedeți erorile obține la Google PageSpeed și Yahoo! YSlow și rezolvați, pe cât posibil;
A14.2. Text alternativ (ALT) pentru imagini și numele fișierelor
Teorie:
Pentru optimizarea imaginilor, textul alternativ e o soluție foarte bună;
Puteți obține trafic din motoarele de căutare pe baza căutărilor de imagini dacă optimizați imaginile;
Cum se verifică textul alternativ ușor? În Opera: View => Images => No images;
De asemenea, numele unei imagini (fotografie, poză) din site e bine să reflecte ce e în acea imagine; cu alte cuvinte, nu denumiți o imagine:
DSC00004.gif,
ci dați-i un nume real:
Ultima-sedinta-consiliu-de-administratie-SurfNet.gif
Practică:
Imaginile nu au texte alternativ, e o problemă foarte mare; ați putea prelua măcar titlul paginii pentru text alternativ; ar fi foarte OK; de asemenea, ați putea pune și titlul suplimentar cu “Poză” sau “Imagine”;
Cât de mare este problema:
Gravitatea problemelor (probleme foarte mari, gravitate mare, gravitate medie, gravitate mică, zero probleme): probleme foarte mari;
Lucruri de făcut:
Folosiți texte alternative pentru imagini la produse;
A14.3. Pagini cu text formatat greșit;
Nu am întâlnit problema aceasta; în general, formatarea textului ajută la lectura facilă, cu o condiție: să nu fie supra-utilizată (de exemplu, să bolduiți excesiv cuvinte în site, sau să folosiți tag-urile hn abuziv); în general nu aveți probleme, dar puteți perfecționa lucrurile;
B. Alte bune practici, alte rele practici
Teorie:
a. Bune practici
Voi da mai jos o listă cu bune practici în gestionarea unui site:
– Dacă target-ați un cuvânt cheie pentru o anumită pagină, puneți cuvântul cheie primul în titlul unei pagini – <title>;
– Dacă doriți să vă faceți un site de la zero, e bine ca în URL-ul domeniului să fie și un cuvânt cheie target-at:
www.masiniskoda.ro
www.cartofibălănescu.ro
www.seocalitativ.ro
www.nuntimoderne.ro
(de remarcat că cratima “-” nu este necesară);
– Tag-ul <h1> e bine, și el, să înceapă cu cuvântul cheie targetat;
– Foarte importante sunt textele pe care le puneți pentru linkuri către propriile pagini (link la pagina “Despre noi”, de exemplu) și către pagini din exterior (link către o pagină din exterior); e bine ca acele linkuri să nu fie:
“Click aici pentru detalii”,
ci:
“Vedeți pagina – Creșterea viermilor de mătase – pentru detalii”;
– O pagină de tip text e bine să conțină minim 4-500 de cuvinte (doar conținutul, ignorăm header-ul, meniul, sidebar-ul, footer-ul, etc.);
– Doriți poziționări de top pentru o pagină? Aveți nevoie de:
i. Linkuri către site, în general;
ii. Linkuri către acea pagină, în mod specific;
Linkurile e indicat:
i. Să fie în legătură cu domeniul site-ului;
ii. Să fie legate de domeniul paginii pentru care doriți poziționare de top;
iii. Să nu fie obținute toate odată, ci treptat și constant;
iv. Să fie pe un text ancoră bun (“cartofi”, nu “click aici”);
v. Să provină din surse diverse (nu doar un tip de site, ci cât mai multe);
vi. Să vină de la site-uri de încredere, care la rândul lor au obținut linkuri în special de la site-uri de încredere;
vii. Să fie obținute nu doar de pe alte site-uri, deși acestea sunt foarte importante, ci să vină și din interior, de pe alte pagini ale site-ului vostru;
– Site-ul e bine să aibă o arhitectură clară, simplă, ușor de înțeles; cineva care intră prin site prima dată să înțeleagă ușor despre ce e vorba și să poată naviga fără probleme în site;
– Dați linkuri către alte site-uri, fără nicio frică; nu fiți doar o destinație de linkuri, fiți și o sursă; voi decideți însă dacă vreți să dați linkuri către concurenții direcți;
– Serverul pe care e găzduit site-ul:
a. E bine să fie localizat în România, dacă vă adresați pieței autohtone și să aibă o lățime de bandă cât mai mare; motivul e simplu – cu cât un site se va încărca mai repede, cu atât mai bine va fi văzut de motoarele de căutare;
b. E bine să funcționeze cât mai mult timp – pare firesc, dar asigurați-vă că aveți un site care are durată de funcționare (uptime) într-un an cât mai mare;
– Un site din România e indicat să aibă TLD (top-level domain) de tipul “.ro”:
www.site.ro;
b. Rele practici
Iar mai jos este o listă cu rele practici în gestionarea unui site:
– Să aveți un conținut dedicat pentru motoarele de căutare și un alt conținut dedicat vizitatorilor; cu alte cuvinte, motorul de căutare să aibă impresia că aveți articole utile despre castraveți, dar, în fapt, pentru utilizatori să aveți pagini cu trafic ilegal de castraveți; nu faceți asta;
– Evitați să obțineți linkuri de la surse de linkuri slab calitative, vă pot afecta negativ;
– De asemenea, nu dați linkuri către site-uri cu o reputație proastă;
– Nu scrieți în pagină texte de culoare asemănătoare cu fundalul, pentru a fi văzute de motoare ca texte, dar utilizatorii obișnuiți să aibă probleme să le citească; evitați această practică;
– Nu “umpleți” o pagină cu aceleași și aceleași și aceleași cuvinte-cheie; evitați repetiția inutilă;
– Nu cumpărați linkuri;
– Nu puneți excesiv de multe linkuri către alte site-uri în footer, poate fi un semnal de SPAM;
C. Concluzii
_________
Tragem linia: site-ul spat.ro este un site foarte bine optimizat pentru motoarele de căutare.
Interesanta analiza si destul de stufoasa.
PS: spat.ro cred ca ar putea beneficia dintr-un design mai bun…
Mersi de aprecieri.
Foarte interesant. Nu am vazut o analiza in detaliu asa cum a fost prezentata pentru spat.ro. Felicitari !
Mulțumesc.
Foarte detaliata analiza sitului.
Imi place.
Felicitari !
Mulțumesc frumos, Bogdan!